Căutare

optimistul.com

Seriozitatea este refugiul omului cu o inteligenţă mediocră – Horatiu Malaele

Mi-am tras amantă tânără

canva-photo-editor

Ce plm! Mi-am tras amantă tânără. Eu am 57 de ani, sunt un mascul în floarea vârstei care merge des la toaletă, de, prostata, un fost pursânge în al vieții galop, dar cam trecut în rezervă prin grajdurile prezentului, un armăsar plin de grăunțe ținute bine la bancă. Am și herghelie în Brazilia. Mamă! Mă auziți cum nechez răsunător? Ea are 21 de ani. O tipă arătoasă cu țâțele mari când capul meu de barosane, brrm, brrm, așa se aude când mă gudur la pieptul ei, o gagică focoasă ce țipă tare când extazul o cuprinde de la limba mea plină de plăceri, o femeie în adevăratul sens al cuvântului care, atunci când sunt lângă ea, mă soarbe din priviri. Ați văzut fotografia?

Știe să sugă bine. Asta nu voiam să vă spun, dar am primit cadou de la Vatican niște bomboane mentolate care au impresionat-o cu adevărat. A luat cu dinții una, într-o seară, a ronțăit-o cu plăcere cam zece minute de mă înnebunise la urechea mea sensibilă, ca apoi să înghită nemestecat bomboana. Mi-a zis că mai vrea încă una. Cu plăcere!, i-am spus uitându-mă cu admirație la ea. Tânără, tăticu! Bombonieră profesionistă. Așa se zice, nu? În fine! A mai luat cu buzele încă una, din pungă, a molfăit-o riguros pe ambele părți, ca imediat să se uite satisfăcută la mine. Eu adormisem, din păcate! Doar am auzit-o spunându-mi șoptit, dormi, puișor, dormi! 

Uneori stăm amândoi singuri pe terasa casei, îmbrățișați ne dăm în balansoar admirând stelele căzătoare, bucuroși de întâlnirea noastră Continuă lectura „Mi-am tras amantă tânără”

Când șaormarul începe să taie carnea, începe să-mi plouă în gură. La voi, la vegani, tot așa este când cineva tunde iarba?

saorma-cu-de-toate

Niciodată n-am avut nimic cu acei care au stil de viață diferit de al meu, cu ăia care beau altceva, să fie la ei acolo lichidele pe care le varsă pe gât, sau cu ăi care mănâncă altceva, să le fie de bine că nu am poftă de nimic din meniul lor. Sincer și fără nicio caterincă! Totuși, dacă stau bine să mă gândesc, nu pot spune că niciodată nu i-am admonestat în gând pe vegetarieni, pe vegani sau pe alții, care în loc să ducă o viață normală cu îmbuibări și alte tipuri de grătare, o ard fără proteine cât este ziua de mare de față cu toată lumea.

Să-mi fie rușine cinci minute cu fața la perete! Unii ar spune că viața normală este aceea pe care ți-o faci așa cum consideri tu ca individ, nimeni neavând dreptul să se amestece în treburile tale interne. Ce? Este gastroenterolog? Bine, bine, acum, la vârsta pe care o am, sperând că mintea mi-a mai venit la cap odată cu trecerea anilor, parcă să zic de acest aspect că nu mă mai interesează. Totuși, discutând Continuă lectura „Când șaormarul începe să taie carnea, începe să-mi plouă în gură. La voi, la vegani, tot așa este când cineva tunde iarba?”

Îmbrățișez marea, dar te iubesc pe tine!

dan-cristian-mihailescu-fotografie-marea-neagra-pescarusi-deasupra-apei

Îmbrățișez marea alături de tine, te sărut în ciuda ei și mă tem, abandonez clipe fericite privind valurile trimise să ne cuprindă și tac, accept durerea jucându-mă cu tine în brațe, te învârt în ceruri de spume albe, îmi pasă, mă supăr pe albastrul cerului ce stă deoparte doar privindu-ne iubirea, te alint, aleg să rămân privind norii ce vin opriți totuși de zare, apun și răsar alături de soare cu consimțământul lui într-un final de crepuscul târziu.

Cobor și urc trepte de dragoste oferite de sentimentele tale ghidată, sfătuiesc nisipul să se lase răsfirat de tine cu degetele de la picioare, uit și sufăr cu gândul la întâmplări de mult petrecute, doresc totul a mea sa fii mereu, te am, vreau. Fotografiez momentul într-un cadru știut doar de noi, el pus la secretul vieții până când, până când te-oi trece pragul dintre speranță și certitudine. Îmi zâmbești. Da!

Văd dincolo de culori oferite cu ochii mijiți de mirajul Continuă lectura „Îmbrățișez marea, dar te iubesc pe tine!”

Ce este un escroc sentimental? E plin facebook-ul

descc483rcare1

Femeile își aducE aminte cu furie de acel tip de bărbat care le-a făcut să sufere într-o perioadă a vieții lor, mai aproape de zilele noastre, când iubirea pierdută încă mai face ravagii prin inimi de îndrăgostite, ori în trecutul tinereții, când nenorocitul și-a bătut joc de ele într-o iubire falsă jucată cu rolul actoricesc specific escrocilor sentimentali. De obicei, este acel gen de bărbat pe care fiecare tânără aspirantă la prințul pe cal alb sosit și-l dorește. Asta-i unu la mână. Apoi, mai este doi la mână cu femeia trecută în a doua jumătate a vieții cu speranța că, în sfârșit o să-l întâlnească pe cel care arată bine, numai gunoier să nu fie, pe cel care le vorbește din cărți numai ce vor ele sa audă, pe cel care convinge suflete pretențioase ce ar putea dărui oricând Luna de pe cer, pe ăl care are întotdeauna buna cuviință la el, fiind politicos și întotdeauna cel mai ascultător din lume.

Câte nu au visat la bărbatul care stă în poziție de drepți în fața lor, care știe să aibă grijă de copii oricând și la orice oră, sau la cel care știe și le face pe toate fără crâcnire. Din dorințele exagerate ale femeii s-au născut escrocii sentimentali, credeți-mă! Din păcate pentru noi, bărbații retro care am avut întotdeauna Continuă lectura „Ce este un escroc sentimental? E plin facebook-ul”

E nasol rău să te f..ă grija de alții!

ascultare2-foto-oana-nechifor

Pe majoritatea românilor îi f..e grija de câte ori au ocazia să se lase călăriți de perversa asta ce le dă târcoale, nehalita, păguboasa liniștii lor zilnice, cât și a ofticii că ălalalt are, fir-ar mă-sa a dracu! De unde are norocosul? Să te f..ă grija este nasol rău, credeți-mă! Și mie mi s-a întâmplat în câteva rânduri, de ce să nu recunosc? Nebuna te pune capră cu privirea atârnând pe vizor, îți zice să faci liniște cu degetul ținându-ți-l la gură, ca apoi, fără ulei și alte vaseline care se folosesc de obicei în aceste acțiuni, să ți-o bage până la prăsele de-ți ies ochii din orbite a curiozitate.

O să mă întrebați cum o face și cu ce? Mare grija voastră!? Grija față de alții umblă liberă prin oraș fără discernământ alergând pentru f….t trecători cu dorsalul cum o fi la nimereală. Numai buni de gură să fie! Ea mai intră uneori prin Continuă lectura „E nasol rău să te f..ă grija de alții!”

De ce suferă genurile?

images

De ce suferă?

• fetele de: picioare când poartă tocuri geeeen platforme la petreceri, de figuri și boticuri țuguiate, de epilare la mustață, de dragoste că e timpul, de văitat pe facebook de una de alta că-s mature vezi doamne, de lăudat cu noua manichiura în gel, de bronzat la țâțele goale.

• băieții de: viteză cu mașina sau orice alt utilaj, viteză să fie cu intrat în primul pom din curbă (doamne ferește!), mașini nemțești cu număr de Bulgaria că altele provoacă greață, dat mari în fața fetelor, somn până la 2 după amiaza, epilare definitivă, pantaloni cu turu jos de zici că-s căcați pe ei.

• femeile de: creme cu farmece de minus măcar câțiva ani, bărbați mai tineri cu mușchi pe ei sau bătrâni cu bani pe ei, după caz, numai de aceeași vârstă să nu fie, bârfă la serviciu, dat burta jos, scos bătături din suflete.

• bărbații de: fotbal la orice oră să fie lăsați, cu visat pe pereți de când erau ei tineri de alergau pe vremuri ca Usain Bolt prin cârciumi deocheate, ieșiri ca băieții cu lăsat pe 7 cărări și o dansatoare în poooală, colesterol mărit de la purcelul mâncat la orice oră din zi și mai ales noapte, de diferite forme de timp pentru a urmări noile filme porno apărute pe net, agresiunea sexuala a șefei care nu se mai termină odată.

Suferiți!

Bătrânii nu te impresionează cu mâna întinsă, ci cu lacrimi în ochi a tristețe

img_2101531_thumbs_600x400_3350781

Refuz dând din cap stânga dreapta, în timp ce mâna îmi pornește instinctiv spre buzunarul de la spate al blugilor. Nu mă mișc, doar uitându-mă la ea parcă ajungând obosită de departe, de undeva, încercând să-i găsesc adevărul din ochii ce-mi par, în momentul ăla oprit parcă în loc, cei mai frumoși din lume. Albastrul cerului voalat de anii trecuți!

Hai, maică, ți le dau toate la 5 lei!, îmi spuse cu vocea blândă asemănătoare cu a mamaiei mele de la țară ce s-a dus în ceruri de curând, ăsta-i toată verdeața ce mi-a mai rămas, vreau să plec acasă, continuă băbuța simpatică furându-mi o lacrimă din colțul ochilor. Venise la piață dintr-un sat de pe lângă oraș, Continuă lectura „Bătrânii nu te impresionează cu mâna întinsă, ci cu lacrimi în ochi a tristețe”

Alungă plictiseala din cuplu!

646x404-2

Multe cupluri care au probleme de comunicare, o zice expertul din mine care s-a școlit la universități celebre în domeniul liberului schimb de informații între parteneri, se plâng că între ei a apărut plictiseala. Cum, n-o știi? Este urâta aia sclifosită care îți face curul paravan între tine și partener, circăreasa aia care te pune să strâmbi din bot la orice  zice colegul de viață, este cutra aia nemernică ce nu crede în diversitatea vieții în doi și nici în varianta petrecerii timpului în familie.

Despre plictiseala în cuplu cu ale ei efecte negative s-au scris râuri de lacrimi și bugete întregi de sentimente, despre alternative în vindecarea flagelului s-au turnat tone de ciment în alinarea celor cuprinși de epidemia aceasta ce face încă ravagii printre suflete chinuite, în legătură cu războiul dintre generozitatea în cuplu și indiferența ambilor și-au dat cu părerea specialiști care mai de care mai dotați în sfaturi știute sau trecute de ei prin viață, dar, din păcate, aceasta încă este prezentă hălăduind nestingherită printre noi.

Este invizibilă, mai încercând și eu din când în când să o mai strâng de nasul ei lung pe care și-l bagă mai peste tot pe unde n-ar trebui s-o intereseze, este perfidă, alunecându-ne printre degete chiar atunci când ne-am dori să-i luăm gâtul la stoarcere, ultima ei răsuflare să ne lase fericiți pe viață, este viclenia infiltrată Continuă lectura „Alungă plictiseala din cuplu!”

Supremul elixir, femeia

osho

Câți dintre noi nu ne-am dorit veșnicia supremă și câți dintre bărbați n-au băut acea băutură, elixirul nemuririi pe numele ei străvechi, cu proprietăți miraculoase pe care o căutau, în Evul Mediu, alchimiștii pentru a obține viață veșnică? Câți dintre noi ăștia prezenții nu am dat pe gât, sperând la eternitatea fericirii, zeci de pahare cu soluții având proprietăți terapeutice, reprezentând un amalgam de siropuri, uleiuri volatile și alcool? Mai ales alcool.  Supremul elixir este femeia? Greu de spus!

Am citit de bărbați care beau din elixirul așa cu nesaț sperând, cum am zis mai sus, la curățarea sufletului și la imortalitatea lui. Să fie la ei acolo! Am auzit de masculi feroce care au fost doborâți la pământ de câteva pahare de femeie revărsate pe gât cu lăcomie, parcă li se termina porția pe pământ asa de avid tăbărâseră asupra ei, dar care, au fost otrăviți rămânând așa cum i-a prins moartea în momentul gâlgâirii. Cu gura căscată și ochii ficși în soare.

Mi-au ajuns la ureche fapte greu de crezut, în care barosani ai societății și-au făcut laboratoare clandestine de conceput soluții ingenioase de Continuă lectura „Supremul elixir, femeia”

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑