Aseară mi-am adus aminte aseară de Modern Talking și de muzica lor, contemporani cu anii mei de glorie în distracție maximă. Ajutat fiind și de o emisiune TV, mi-am adus aminte de cei mai frumoși ani pe care i-am trăit ca tânăr nestatornic în rebeliunea mea, atunci când beția era adevărată la câte o reuniune, chindie sau cum ne mai plăcea nouă sa denumim acele petreceri ținute în casa unuia dintre noi, petreceri la care se lăsa greu cu muzică, băutură și gagicăreală în draci. Au ăștia de la Modern Talking o linie melodică care îți scoate din dedesubturi toată nostalgia, toate amintirile ascunse prin coclauri de suflet, care îți sapă și îți răscolesc tot, aducându-ți în prezent tot ce ai trăit atunci ca tânăr exuberant al timpului trecut.

Aseară mi-am pus căștile pe cap lăsând prezentul la o parte, am dat play muzicii, am închis ochii dând din mâini susținând ritmul, mi-am liniștit sufletul pătruns fiind de amintiri cu prieteni pe care i-am enumerat pe rând gândind la prostiile pe care le-am făcut împreună, am trăit cu emoție fox-ul și am măsurat pașii dansului făcuți în discoteca ceaușistă pe care o vizitam regulat. Am trăit în trecut.

M-am uitat în oglindă trecând din greșeală prin fața ei în exuberanța mea, cu căștile tot pe cap în chiloți fiind. Mi-am privit chipul bătut de ani, totuși regăsindu-l în amintiri pe cel tânăr. M-am privit minute în șir ștergându-mi pe furiș colțul ochilor invadat de ceva picături, nu contează, m-am regăsit dincolo, în timp, în tinerețea mea ajutat de muzica celor de la Modern Talking. Terapie cu muzica lor, recomand celor trecuți și totuși prezenți.