bon-fiscal

Da, bună ziua ! Sunt bonul fiscal, cel atât de solicitat zilele acestea de toți cetățenii cu drepturi depline ai acestei țări, sunt obosit ca vai de viața mea amară, că toți trag de mine în stânga și mai ales în dreapta. Urlu a neputință când mă scot ăștia amărâții de prin casele lor de marcat ce au stat ascunse atâta timp dosite, sunt eu, amărâtul zilei.

Mulți ar spune că sunt vedeta zilei, că-n cinstea mea se fac  extrageri televizate, la care dansatoare o să fie bunăciunea aia de Jenifer Lopez, că o să mă învârtă în urna aia cât să-mi iasă evaziunea din cap, ca apoi, să poposesc călduț în brațele unui fericit ce mă va avea câștigător, și care, va avea grijă de tinerețile mele dezmățate.

Astăzi am stat drepți având cifrele mele stindard în pieptul unor bătrâni PNL-iști ca vai de mama lor de transpirați și obosiți, aflând inopinant că protestau împotriva acțiunii lui Victor Ponta de a lovi agenții economici. Mă credeți sau nu, eu n-am nici în clin și nici în casierie cu premierul, și nici nu mă interesează de ce s-a dedat la astfel de practici nesănătoase economiei. Dar oare, de ce nu este salvarea la fața locului, acolo, unde i-a lovit pe agenții economici ? De ce i-a atacat și unde, care a fost motivul și pentru ce ?

N-ar avea de ce să lovească în fond și la urma urmei, pentru că eu, bonul fiscal independent de acum încolo, chiar vreau să stau lejer în lume, relaxat cu picioarele atârnându-mi pe o bancă în parc, să mă plimb de colo până colo, să ies la o cafea cu o gagicuță, să vizionez un film cu o pungă de floricele în brațe, să fiu liber. De aceea, vă spun clar, domnilor și doamnelor, nu mai vreau să stau pușcăriaș al casei de marcat în rotunjimea rolei de hârtie, nici mort ! S-a înțeles ?