be2c840e06614ef08271b3dd734cffab

Să spun sincer și să-mi fie cu iertare vorbele care or sa pară la mișto, dar nu pot să trec ușor peste durerea femeilor, aia pe care o simt după despărțire. Durerea din suflet. Să nu zic nimic de faptul că, femeile suferă după o iubire ce s-a dat pierdută la mica publicitate, mai ceva ca, n-am cuvintele la mine ca s-o pot exprima pe comparație.

S-a dus, s-a dus, aș zice eu neștiind ce înseamnă asta în viziunea mea de bărbat, dar mai ales neînțelegând sistemul de funcționare al sufletului femeii. S-a dus către timpuri frumoase lăsate în paragină, acolo unde doar uitarea își face de cap, poate, poate, prinzându-te și pe tine, femeie, în brațele ei, oferindu-ți liniștea de care ai atâta și atâta nevoie.

Te simți singură după, dar te încăpățânezi să speri la ce a fost și poate o să mai fie, crezând în reîncălzirea supei la nesfârșit, te uiți în zare după el, crezând că întoarcerea lui te va face fericită continuând să te minți pe tine însuți prelungindu-ți calvarul ? Crezi că alți bărbați nu mai există, pentru că toți bărbații E porci și vite încălțate, el fiind unicul în viața ta, unicul pe care l-ai iubit și pe care l-ai jertfit pe altarul dragostei ? Continui sa-ți privești amintirile în gând seara la culcare lăsându-ți  în pernă lacrimile adunate de peste zi în ochii  triști ? Dă-l în gâtul mă-sii !

Poate îndemnul meu sună cam aiurea-n tramvaiul de noapte în care a plecat tipul, pe Logan lăsându-l în garaj la odihnă, dar poate te va face să prinzi încrederea aia de care ai atâta nevoie. Vezi ? Nu fuge repede ! Poate uiți încet, încet, ăl mai trecut de nici nu știu cum să ți-l percep, frumos atunci, dar urât acum. Poate îți faci curaj să aduni toate amintirile în lada cu zestre pe care ți-a dat-o mama ta,  pentru a le închide acolo în cinci lacăte pe care să nu le poți deschide nici cu iarba fiarelor, după care, curaj, trage o beție cu niște prietene devotate în aleluia și în aleluia iubirii ce a trecut. Crezi că poți ? Curaj !