25e21e1be80a49c9ba3849da71aa384f

I-am privit atârnând, eu pe o bancă cu picioarele răscrăcănate, ei doi pe o cracă de pom înflorit în splendoarea lui. În văzul soarelui ce le mângâia neîncetat crestele colorate în nu știu câte culori, că-mi luau privirea și mi-o plimbau neîncrezătoare când de la una, când de la alta. Existam admirându-le plăcerea de a sta unul lângă celalalt, el cu o aripioară delicată pe după umerii ei împănați, ea alintată fiind acceptându-i tandrețurile învăluite în iubire.

Doi porumbei cioc în cioc dezmierdându-se unul pe celalalt, gudurându-se, mamă, mamă, de imediat m-au făcut să roșesc de rușine până-n vârful urechilor mele atente la sunete nobile de primăvară ! Un el și o ea îndrăgostiți până dincolo de nori în înaltul cerului martor discret al zborului împreună.

Da, se vedea clar ca o consecventă a  bătăilor din aripi și a pieptului umflat de mascul, prin fermitatea mersului du-te-n colo pe crenguță spre impresionare a inimii zburdalnice de porumbiță, neșovăitor în atitudine de stăpân pe sine însuși, da, se vedea clar c-o dorește nebunește fin pretendent al sentimentelor lăsate ca niște urme pe crenguțele verzi ce le ascundea pasiunea.

M-am ridicat ușor încordat pentru a nu le deranja intimitatea atât de fragilă printre căutături indiscret curioase, am făcut pașii înceți fără zgomot, unul mai ușor ca celalalt, lăsându-i în muzica  foșnetului de frunze ce le învăluia apropiere, nu înainte de a-i privi  înlănțuiți în sărutul perfect, acel sărut oferit naturii  de doi porumbei îndrăgostiți. I-am lăsat pe ei doi trăind clipa, soarele, lumea.