f6512481998f4c9bbda36d2c919b1718

Dacă tot sunt la modă scrisorile deschise, m-am gândit să trimit și eu una. Scrisoare deschisă către Dumnezeu :

Stăpâne, Atotștiutorule, Sfântule, nu te cunosc, nu te-am văzut niciodată la chip și nici nu am stat de vorbă seara la o bere pe terasă, doar te-am simțit uneori prin preajmă fiindu-mi alături în momente mai grele ! Unde ești și pe unde îți umblă picioarele goale, de ce nu ești lângă noi mereu așa cum ar trebui sa fie un Creator ?

Ești la o partidă de table cu supușii, citești în neștire rugăciuni până la ceas târziu în noapte, ești împresurat de griji și nu mai faci față, te uiți la Românii au talent, unde ești ? Ne-ai creat în pasiunea ta pe acest pământ dintr-o joacă, ca apoi să ne lași pradă războaielor, urii și morții, ne-ai uitat singuri pe lume pentru a ne mânca unii pe alții, cuprinși de sentimente pe care ai uitat să ni le imprimi în subconștient încă de la creare, mila, compasiunea, iubirea aproapelui, fiindu-ne străine nouă, oamenilor.

Unde ești când ne mor copiii de foame și boli incurabile, pe unde umbli când războaiele ne-au împresurat ucigându-ne tot ce-a mai rămas bun din noi și de ce nu intervii dacă ai putere ? Oare o ai ? Unde ești ?