ebb2906ff1174257a12a462bca331b59

Vino Doamne să vezi ce-a mai rămas din oameni !, le zicea bine Sterian acum ani și ani. Parcă aș zice că melodie mai tristă ca asta n-ar exista încă printre noi, valabilă în trecut dar existentă ca un prezent al suferinței oamenilor. Ca un standard nedorit în al sufletelor noastre chinuri, vino Doamne să ne vezi cât tristețe acumulăm aici în piepturi, unde îți arăt eu acum cu pumnul strâns inima țintă ! Vino să vezi ce-a mai rămas din oameni !

Mi-am adus aminte de aceste versuri ce îmi tulbură mereu conștiința fixând cu ochii beliți în televizor, cu ochii umezi, mai să-mi coboare în rapel lacrimile pe obraz, urmărind astăzi filmul vieții, dar și finalul lui sfâșietor fiindu-mi emoția, finalul unui balerin român neregăsit prin interesul meu vai de condiția mea zero barată.

Balerinul Bogdan Nicolae a murit de scleroză multiplă la vârsta de 35 ani, tânăr și unde ești tu, Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni !?, un artist ce artă deborda pe scenă în celebritatea-i recunoscută în mediul restrâns al cunoscătorilor de gen.

Bogdan George Nicula a interpretat roluri principale în spectacole de balet precum „Lacul lebedelor” și „Spărgătorul de nuci”, dar și în producții de dans contemporan, precum „Metropolis”, în coregrafia lui Sergiu Anghel, și „Requiem”, în coregrafia lui Gigi Căciuleanu. În anul 2001 și-a început cariera pe scenele din străinătate ca solist principal al Ballet Mainz, apoi al Ballet am Rhein din Dusseldorf, Germania (director artistic Martin Schlapfer), și a participat la producții pentru televiziune ale companiei din Mainz, la Arte, ZDF și 3sat. În anul 2009, a dansat la evenimentul „1000 Years Dome Mainz”, desfășurat în Domul din Mainz, spectacolul fiind transmis de televiziunea germană naționala ZDF. În anul 2008 a avut ocazia de a dansa pe scena Teatrului Balșoi din Moscova, la gala Prix de Benois. În cadrul evenimentului, Bogdan Nicula a prezentat un solo din baletul „Streichquartett”, în coregrafia lui Martin Schlapfer.

Nu știu de ce îmi vin multe întrebări în minte ! N-am răspunsuri nici cât negru sub unghie ! De ce și cum s-a făcut că nu știam nimic de acest artist român, când știu atâtea de Drăgușanca, Cherida și alte atât de promovate, când știu multe de Dodel, Dorel și Pontel într-un scandal continuu ? Când m-am pierdut și nu m-am regăsit încă ? Cine este de vină că mă aflu în semiobscuritatea cunoașterii ? Și de ce caut vinovați, când vinovatul sunt eu tot cu ochii în niște știri care mă vor manipulat făcându-mi varză intelectul ?

Baletul nu este pentru oricine, cum nici opera nu este pentru necunoscători. Nu trebuie să le cunoaștem pe toate, cum nici nu trebuie să fim prezenți la spectacole pe care nu le înțelegem, dar, măcar să ne cunoaștem valorile și să le apreciem în timpul vieții până nu este prea târziu. Măcar să ne fie prezentate din când în când pe TV sau prin pagini virtuale, acolo într-o știre de-un minut sau într-un colț jos de pagină. Și poate atunci, am fi mai prezenți alături de ei măcar cu un bravo strigat în bis-uri și bis-uri în mândria noastră de români. Nu am auzit de tânărul balerin Bogdan George Nicula, dar am plâns în fața televizorului la moartea lui.