f179a0433a0d449bb9adf5374b86af9f

Zilele trecute pe malul apei, la o plajă pentru care mulți ne invidiază clar, răsfirând apa într-o doară cu degetul mare de la picior și având unghia pe bază de radio-locator modern, am dat și nu mi-a venit să cred, să se dărâme castelul de nisip pe care îl lăsasem singuratic pe mal, am dat peste o sticla veche de lapte. Dimineața la patru, pe răcoare, taică-miu mă trimitea la rând cu ea. În sticla mai toată înfiptă în nisip, o hârtie pe care erau ordonate să trăiți literele la rând, niscai propoziții ce m-au cuprins într-o citeală cu voce tare luați d’aci și vă emoționați.

Găsitorului. Poate unora le place să moară de satisfacție trăind viața pe un câmp cu flori în diverse culori, poate unii văd un loc frumos undeva la munte într-o poieniță, acolo unde verdele să le fie mirajul încântării de sine, raiul pe pământ, pentru unii, ar fi undeva într-un loc cu apă limpede albastru, înconjurați de palmieri și insule exotice.

Pentru mine, raiul pe pământ este chiar lângă casă, pe Plaja Mare, unde mă simt aleluia simțind briza unui rău trecându-mi prin părul lăsat numai de-o baie, trăind sub soarele de Bărăgan bucuria de a bea o bere rece de la mama ei, privind fericirea oamenilor veniți să se destindă la un bronz mâna de raze tropăind plăcerea.

Să mă bălăcesc sfârâindu-mi pielea pe mine înotând odată cu apa și al ei curent, ca apoi, să mă întind răstignit crăcănat pe pled cu ochii închiși, pentru că el, ăla galben simpatic, să mă tăbare mângâindu-mi corpul dornic de căldură lui grade celsius ca putere, să atârn în timp descoperind cu tălpile locuri ascunse de nisipul jucăuș ce fuge nebun care încotro, este plăcerea mea nevinovată, de zeci de ani păstrată.  Locuința mea de vară e pe plajă, aici aș vrea să mor !

Băștinaș omul, călărășean de-al nostru, pe unde pe aici pe plajă i-or putrezi oscioarele ? Și haios, fie-i nisipul ușor ! Și poate aș fi luat-o cu mine pe hârtie cu tot cu sticlă în aducere aminte. Și aș fi pus-o undeva uitată de vreme printr-o debara fără importanță. Ideea mi-a sosit pe loc adusă de vânt ca s-o îngrop în nisip adânc, pentru ca o altă generație să se bucure de ea și de cuvintele sensibile ale unui spirit rămas pe aici din dragoste de locuri. Deoarece, Plaja Mare nu va muri niciodată, asta-i clar !