cc0959bdcc6140f2b2a21b8be1a500fc

Pornind de la fotografia lansată de băieții ăștia de la TNR, haioși, dă-i încolo, în care sunt arătați grecii jucând cărți, așteptând, chipurile, cu sufletul la gură sfârșitul negocierilor cu ai lor creditori și ăia golani din cale afară, mai că mi s-a făcut o poftă nebună să-i văd pe greci în mediul lor ăla calm lasă-mă să te las. Să-i observ mâncând o măslinuță în orice împrejurare fără munte doar la mare, cu o cafeluță vorbita la o kafenion, unde (atenție, femeile nu au ce căuta, cratița fiind de ele!) bărbații se tolănesc pe trei scaune tip șezut, picior și cot, ei venerând confortul zi lumină de stat, atât cât să ți-l dorești înregistrat la OSIM ca mod de viață într-o trândăveală continuă.

Cică, zilele astea au intrat și ei în vrie ieșind din case nervoși cât să rupă lanțul ce le-a fost pus de smecherii ăștia mai cu mușchii banilor la ei. Ar fi fost chiar nervoși pe cei care-i doresc sugrumați într-o datorie pe vecie. Au pus-o străinii, vă asigur! Pentru că, grecul când se enervează, mamă, mamă, el nu mai iese a doua zi la cafenea în oraș, ci doar se mulțumește să joace o tavli cu prietenii în grădina casei la umbra unui ouzo rece. Fac urât, daaa!

Dar ce citisem ? Că grecul a fi puturos? Hai, mă, ce dracu! O să mă conving în vara asta! Mai mult sigur că ăștia prin ziare o dau cu tot felul de îmbârligături, cum că grecii s-ar lăsa pe tânjală mai încet cu munca. Cum că siesta de după masa de prânz ar fi lungă cât o zi de post la noi, 13 -17 fiind pauza lungește-le, Doamne, traiul grecilor! Că așa și pe dincolo, c-ar fi mari amatori de sărbători religioase, dar și dansante Zorba fiind de realitate și nu de film, noi existând ca mici copii pe lângă ei, neavând atâtea farfurii de spart strânse laolaltă.

Așa am auzit! În Grecia nimeni nu mănâncă singur pe fugă, și nici nu halește ghiros-ul în viteza nebună provocată de stresul zilnic al vieții moderne, ăla ce ne roade ca o termită timpul. Se spune că, masa de prânz ar fi cel mai bun prilej de socializare cu duratul ei ore bune în neștire. Oho! Păi, mă dă șeful afară de la munca dacă stau atât, mi-am zis cu nervii luând-o razna pe coclauri. Sau mă dă dispărut soția din oraș, am continuat eu să citesc despre specialitățile tradiționale și vorba lunga a grecilor mari povestitori a toate prostiile vrute și nevrute cât să te doară devla. Răutăcioasă lume prin presa asta, n-am văzut! Rămâne doar să mă conving singur, ținând cont de admirația mea pentru un popor străvechi, asa că, vara asta cap compas Grecia și-aș rămâne pe vecie acolo. La așa viață, mă credeți, nu!?