febcda4ab00c4101a7c2f4e7e7a7edcf

Așa cum sunt filmele alea trase de păr, în care primul este urmat îndeaproape de titlul și reîntoarcerea sau titlul și începuturi, acum pe la noi, pe ulița dâmbovițeană, și-a făcut apariția în ritmuri orientale dat din genunchi, din burice și din alte apendice, și-a făcut apariția Ponta cel turbănos, unsuros din spital scos.

Bine ai venit, Muftiule! Ce dorești ? Noi bună pace și de n-o fi cu banat, românii ar vrea să te vadă mai tot timpul cam plecat, pe la zdup, pe la bulău, să fie de curul tău! Te-ai întors în țara ta, ne-ai adus puțin halva? O șaorma, puțin ghiudem, ce mai face genunchiu’ tău?

Stați, sunt câteva versuri cu îngăduință și aplecăciune zise de mine, un slugarnic românaș ce se dorește bucuros de revenirea prin țara lăsată prada ghiaurilor, că nu le mai avem cu pustiirea holdelor și secatul fântânilor. De, ne-am mai modernizat și noi, la mama naibii! Câteva versuri cu bucurie, țara întreagă-i veselie, c-a venit să-nchidă guri, pliscuri ș-alte urături.

Cică, a venit doar de o participare la inaugurarea celor enșpe mii kilometri de autostradă făcuți în mandatul lui și al celebrului punct de frontieră Nădlac (România)-Csanadpalot (Ungaria), după care, mâine repejor într-o viteză de avion, Măria Sa să servească ceiulețul cu niscai cadâne grămadă alături pe o terasă din Instanbul, la ureche mandoline, buriceală, tamburine, relaxare, evadare, dă-o-ncolo de arestare. Asa că, Ponta reloaded? Chiar n-avem chef !