azis-pink

Doamne, unde ne îndreptăm ? Am citit un articol scris de un bărbat pe pagina lui de blog dedicat și închinat femeii, după care, mi s-a făcut brusc rău. De fapt, mai icnisem de câteva ori în timpul cititului, dar la sfârșit chiar am fost nevoit să mă răstesc de câteva ori spre deliciul stomacului meu.

Câtă sensibilitate a produs omul ăla pe secundă, și cât raționament dulce s-a revărsat automat din tastele laptopului său ! Câtă dulceață de căpșuni, mmm, deja mă lingeam pe degete ! Cred că de acolo mi s-a tras răul. Câtă marmeladă goală s-a îndreptat către inimile doamnelor pline de romantism perpetuu din iarnă până-n vară ! Nici nu vă imaginați ! Vă îndrum pe voi, suflete simțitoare în toată emotivitatea voastră, să-l citiți ! Nu-s invidios, se simte ?

Este clar că blogul este închinat femeilor care reacționează la cea mai ușoară excitație exterioară, în care sunt cuprinse, iremediabil la pipote emotive, toate vorbele de duh sensibil aruncate de tovarăș pe un world și el extrem de emoționat. Să fi văzut comentariile unor tipe ce aveau ochii deja dați peste cap a impresionare ! Măi, da cum, un bărbat să se joace asa cu niște cuvinte din acestea romantice zaharisite din belșug și cu frișcă pe deasupra ? Poate el așa ceva ? Să nu fie vreun travestit ce le știe pe toate ale femeilor, că prea le ajunge ușor la inimi în oftica mea prezentă ! Mă aștept la orice, dracu !

Stați că n-am terminat ! Am fost curios să văd ce a mai postat omul în trecut de a ajuns sus în topul celor mai tari bloggeri de pe piață. Așa cum îmi imaginam, totul de la a la z era plin de torturi cu ciocolată mult zahăr în dotare pe semnele de punctuație, caramel revărsat din belșug peste propoziții, siropuri diferite ca și culoare îmbârligate în blat cu rânduri de gel multicolor atât cât să leșine la stomac cinci echipe de bugetare cu tot cu rezerve, toate astea într-un blog scris de un bărbat. Sunteți nebuni ? Cofetărie, tată ! Sau gelaterie, ceva ! Chiar nu mă pricep.