s560x316_CEA_MAI_FRIGUROASA_dimineata_de_toamna

Probabil, în vara ce tocmai a trecut, o rază de soare solistă primadonă m-a nimerit în cap străbătându-mi cerebelul de am luat-o așa pe cărări de ploaie rece, poate apa de la plaja cea amenajată adevărat, adevărat, a fost infectă, iar eu am înghițit buluc, buluc și m-am sonat un pic, pic. Poate nisipul fierbinte mi-a ars inteligența lăsându-mi urme adânci prin circumvoluțiuni, dar faptul că mă uit la toamnă chiorâș cu semnul întrebării așezat de-a-ndoaselea în mintea mea dusă cu pluta pe Dunăre, este o certitudine.

Toamna cea bogată în holde galbene cu spice mari asamblate la institutul de la Fundulea, cel lăsat în paragină, combine uriașe fabricate de roboți industriali olandezi ce vor recolta din greu producția record anunțată acum ceva ani de autoritățile locale, toamnă bogată în fructe colorate identic din livezi bine îngrijite made în Turkey, păsări călătoare plecând în zbor lăsând vânătorii cu ochii într-un soare dințos puțin nervos, ooo, toamnă, cu greierul tău puturos cu tot, tu, recitată de poeți în versuri rimate așezate pe frunze cărămizii, chiar nu-mi placi !

Cu frigul tău de colecție intrându-ne în drumul oaselor dimineața devreme, cu ploile tale nesfârșite bătându-ne în geamurile noastre termopan, pan, pan, așa s-aud în geam, cu peisajul tău sinistru marțian ce ne aduce gânduri abătute, melancolice, pesimiste amintiri eterne neșterse de iubire, ooooo, toamnă mohorâtă, chiar nu-mi placi !