Interesul national

E seară rece de toamnă, plouă mărunt, în casă arde focul, de fapt, este cald în calorifere, dar nu vreau să stric tabloul sentimentalo artistic ce va urma. Așa, masa din living este primitoare de lumânări roșii aprinse printre farfuriile din porțelan de Bohemia primite cado’ de la iubitul ei, friptura de porc este încă în cuptor la foc mic, ea într-un vaporos,  pentru că este casa unei tipe drăgăstoase până în toate cele, așteaptă.

În oraș se aud sirene ale poliției, semn că acel pe care îl așteaptă se apropie tumultuos, ca gândul de iubire și ca vântul de fericire, de patul ei fierbinte hot. Din cauza saltelei electrice de pe pat. Apare el, șeful mahărilor din interne, uscat din cap mai mult la cap, până în picioare, este împietrit în mișcări, îngândurat. Ce ai dragul meu?, îl întrebă ea mângâindu-i sprâncenele groase Mircea Albulescu în persoană. De ce ești supărat? Nu ți le-ai vopsit azi?, continuă ea delicat verbal exprimat.

Intrați băieți!, îi invită tipa pe toți însoțitorii generalului, sepepiști, mascați, doctori de pe ambulanța însoțitoare, din greșeală intrând și un băiat ce tocmai făcea curat pe stradă în dreptul blocului ei, poftiți de vă simțiți ca acasă! Eu sunt amanta lui Găbiță, năsuc mare în dotare, și mă bucur să vă am pe toți în preajmă, dar mai ales, vă mulțumesc că-l însoțiți oriunde pe al meu golănaș mic ce este el. Bandituțul lu’ mami, bandituț!

Toți se așezară știindu-și fiecare locul, celor cărora le era foame mâncau din friptura aburindă, celor cărora le era poftă de sex o făceau pe dragoste cu prietena lui Găbiță, cei care își doreau un duș se bălăceau în apa fierbinte, doar generalul stătea îngândurat la fereastra privind picăturile ploii bătând furioase în geam. Nu lăsăm pe nimeni în urmă, își aducea el aminte de o declarație făcută acum ceva timp la o emisiune TV.

Auziți, Șefu, curge apa la baie, cred că este spartă țeava de scurgere, îl întrerupse omul lui de încredere, garda de corp pe numele adevarat. Să se ocupe băieții de la rutieră, îi spuse cu vocea lui guturală exersată în ordine dat nenumărate. Să repare și lumina în hol, te rog frumos!

Generalul se așeză crăcănat în fotoliul balansoar ce-l cumpărase special pentru gen clipe în care conștiință nu-i dă pace, în chiloți, maieu, șosete negre, cu privirea fix în centrul tavanului la un țânțar ce stătea nemișcat acolo, sorbi din paharul cu tărie de clasă, de-o simți până-n călcâiele lovite la spate de atâtea ori în viață. Închise ochii și se imagină dincolo. După gratii. Șefu, Șefu!, auzi el ca prin vis, mergem? Haideți, interesul național așteaptă! Vă rog!