Căutare

optimistul.com

Seriozitatea este refugiul omului cu o inteligenţă mediocră – Horatiu Malaele

luna

Noiembrie 2015

Alergând prin grâul începutului de iarnă

1-grau-sf-andrei-2-8026

Și frigul îmi intră-n oasele bătrâne, fuge al dracu prin ele așa galop galop indiferent la văicărelile mele, stau cu pleoapele trase peste ochi prinzând din viteză razele soarelui calic în vremuri de rece printre noi, mă strâng pe lângă mine adunându-mi eul împrăștiat ici colo. Privesc zarea.

Mă ridic brusc și alerg prin grâul meu mare verdeață lovindu-mi pieptul copleșit de el din toate părțile, mă opresc pentru a întinde brusc mâinile în lateral pe deasupra spicelor ce stau drepte precum niște soldați ce salută orizontul, încep să mă învârt așa ridicând capul spre cer cerșind eternitate.

Și mă învârt, și mă învârt, și cad deodată Continuă lectura „Alergând prin grâul începutului de iarnă”

Un solo de chitară adevărat

OZZY OSBOURNE – MR CROWLEY

Cu usturoiul la ferestre

61746170

Zice-se că-n noaptea asta cu luna plină ascunsă după nori negri lăsând întunericul să-și facă de cap, el umblă stingher pe străzi bătu-l-ar vina și negrele himere. Hăituit de lumea rea el fuge dincolo de neguri, fugărit de maidanezi el se ascunde tupilat pe după colțurile blocurilor gri sau pe unde mi te miri unde, în valuri de ceață deasă sau prin hrube de case vechi.

Am ieșit din casă în papuci punând pe mine tricoul negru cu imprimeu Black Sabath, fără cruci și d’alde d’astea ca să nu-l sperii, am ieșit răvășit de starea lui știind că fuge și iar fuge în dorința lui de a nu da goala lui privire oamenilor. Mi-era mila de el !

L-am găsit într-un final tremurându-i Continuă lectura „Cu usturoiul la ferestre”

Sfântule, cred că nici tu nu-i mai suporți

Pelerinaj-la-Petru-Voda-pentru-Parintele-Justin-Parvu-19.06.2013-coada-zi-Roncea.Ro_

Să mă ierți sfântule la apelul bocancilor făcut, născut din dorința unora de-mbogățire,

chicioase lucruri la vânzare și furtișagul susținut cu evlavioasă păcăleală-n preamărire.

Stă lumea credincioasă-n frig în rânduri, rânduri, așteptând ca tu să dai minunea așteptată,

sperând ca fără muncă uitând de Dumnezeu în gânduri, să li se ofere speranța alungată.

Sfântule dacă ești viu acolo unde toți sunt morți, ridică-te și ia cuvântul spre netoți,

îndreaptă-le conștiința dacă respect le porți, gonește-i știind că nici tu nu-i mai suporți.

Wild România

vila_hermaniRomânia cea frumoasă, amfitrion primitor pentru prinți dornici de gustat miere naturală lângă ceata de albine, prinți bine găzduiți chiar și de trântorul din spatele stupului. Sălbatică țară cu peisaje străvechi nemuritoare folosită de actori ai peliculelor americane ce vin să-și producă filmele ieftine, mâna a doua, să tragă o dușcă triplu sec într-un club bucureștean și sa admire ce avem noi mai cultural folcloric, femeile noastre.

România cea neprihănită, unde ursul este stăpânul pădurilor și mistrețul este împușcat de vânători sadea, străini dornici de vânat mura-n gură, vânat gonit, prigonit până în bătaia puștii lor cu bătaie la cinci metri distanță. România cea primitoare, unde ziariști Continuă lectura „Wild România”

Aș vrea să cad ploaie asupra lumii

rain

 O frunză galbenă de ciudă că ea cade bătută în valuri de aer, plânge cu lacrimi de ud pe umărul meu după surate ce încă așteaptă în pom sfârșitul. O alta singuratică pustiită de pala vântului doritor de dansuri jucăușe cu stropi de apă reci aleargă dinspre cerurile de plumb spre pământul mustind mai cenușiu ca griul. Întind repede mâna tremurându-mi rece. O chem la mine făcându-i din ochi. O prind mângâietor dansând amândoi rotindu-ne în bucuria toamnei, închidem pâlpâind din gene ochii fericiți, după care, o așez lângă sora ei pe umărul ca un sprijin în ploaie. Spre fericirea lor.

 Gânduri albe trecute să străpungă norii Continuă lectura „Aș vrea să cad ploaie asupra lumii”

Tragedie în România. Senzațional !

61694629Țeapă. Ne-a explodat mintea. Asta-i tragedia. Medicii ar veni cu toți în ambulanțe pregătiți gata să ne salveze creierul împrăștiat pe pagini care mai de care mai atrăgătoare bombastic fantastic. Bine mă, Shaggy ! Dar nu vrem să fim scăpați.

Atenție, atenție ! Va urma o știre care va afecta emoțional cititorii. Titlul face totul într-un articol din mediul on line, dar mai ales, el pot provoca panică printre celulele nervoase ahtiate după bombe atomice extra senzaționale, toate pregătite de detonare în orice moment. Pasionați să fie.

Priviți acolo cum doi neuroni, lipsă la apelul de seară, se ceartă pe peretele celor de la ziarul cutare. Ziar ? Haida bre ! Cloacă, Continuă lectura „Tragedie în România. Senzațional !”

Două fețe

Mask - male to female

Madam, madam ? Mă abordă un turc știrb într-un moment în care coboram treptele autocarului încrezător în forțele mele de tânăr afacerist amator. Eram experimentat, eu fiind deja la a nu știu a câta cursă cu rulmenții în cârcă sau cu ditamai roțile de cașcaval în geamantan.

Ce zici, măh, urâtule ? Îl întrebai eu rânjind la el, mai băgându-i și o înjurătură porcoasă pe deasupra. Nu înțelegeau. Erau bâtă lemn tănase. Totul era să le zâmbești atunci când le-o dădea-i în gură. Vrei madam româncă ? Pe atunci nu prea înțelegeam isteria lor după femei europene și, mă întrebam ca fraierul, de ce sunt atât de Continuă lectura „Două fețe”

Din gândurile pătrunse ale unui călărășean

barbat ingandurat despartireMi-am luat câine. E ditamai dulăul, zic unii invidioși. Are un metru înălțime, umerii precum Arnold, mănâncă puțin mânca-l-ar tata pe el, o frumusețe de cățeluș. Mi-e drag de el. Nu latră noaptea, ci doar de dimineață la prima oră când aude clopotele bisericii din apropiere.

Se enervează, ce-i drept, că-l trezește zăngănitul strident fier pe fier ce cheamă lumea la slujba de dimineață. Băieți plini de calități ăștia de la biserică. La șapte fix juma, bang-bang, bang-bang. Îmi simte nervozitatea zbughind-o pe fereastra deschisă cu dedicație oferită ălora evlavioși. Latră.

Bine că nu urlă. Luna oricum este la culcare. Un nene de la geamul unui bloc din apropiere țipă cât îl țin plămânii: băăăăh, să-ți bagi clopotul în cur, copiii mei dorm la ora asta! Tot felul de oameni.

Câinele meu este drăgălaș. Pe scară are numai prieteni, de la canișul fetei ce iese seara la plimbare urmată de zece cățeluși misterioși, până la șorecarul tipului cărunt ce iese zgribulit dimineața cu capul între umeri. Se joacă împreună. Nu mușcă, doar puțin i-a Continuă lectura „Din gândurile pătrunse ale unui călărășean”

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑