varianta41Intru în subsolul blocului în care locuiesc, este bloc particular, doar eu am cumpărat o parte din el, scara mea, pe ea intru în casă, apartamentul meu, doar stau în el de zeci de ani, intru în subsol unde este uscat, nu curge pe nicăieri, nu picură pe niciunde, uscat. Doar doi șobolani ce mă salută grațios.

Îmi pun mâna în barbă, nu de mirare, n-are rost, ci doar mă gâdilă un păianjen ce trecea din întâmplare pe acolo. Mă uit pe peretele exterior al apartamentului proprietate, țineți cont, acolo unde este montat apometrul scării aparținător societății de furnizare a apei în oraș. Pe peretele meu, mai o zic o dată. Nu le cer chirie, nu îi bag la paușal, nu-i cer o bere directorului de acolo. Băiat bun ce sunt !

Mă uit mai sus pe elementul de construcție ce-mi separă apartamentul de casa scării, acolo unde văd fire grămadă ale unor firme de televiziune prin cablu. Mi-au găurit peretele. Nici ăstora nu le cer chirie, nici nu le solicit un telefon gratis ultima fiță la abonament, nici nu vreau sa-l vad la față pe ascunsul patron. Bă, să fiu al naibii !

Îmi amintesc de țevile principale de gaz care alimentează scara, toată prinse pe moșia mea, țevi care îmi traversează apartamentul de la est la vest și care, nu sunt ale mele, ci ale ăstora de la EngieE. Bani grei le-aș cere. Dar n-o fac.

O tipă, angajata operatorului local de apa și canal, îmi intră în casă să se uite la apometre, îmi dă factura cu suma pe care o am de plată, factură în care sunt incluse și pierderile de apă ale scării. Se uită așteptând să-i zic ceva de dulce. Și-i zic. Ea n-are nicio vină, săraca, dar poate de la mine puțin, de alt locatar mai mult, poate aud și șefii boemi de la apă și canal, șefi care, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le-a mirosit.

O rog pe femeie să-mi spună și mie logic, dacă la subsol nu sunt pierderi, dacă eu sunt un bun platnic, de ce mama mă-sii de treabă nu plătesc cât ar trebui ? Ea se dă un pas înapoi, nu de teamă că nici n-am moacă de ucigaș în serie, ci c-o strângea pantoful la degetul mic de la piciorul drept.

Mă privește mirată și-mi spune : Păi nu știați că se fură pe scară ? L-am prins pe ăla de la trei cu magnet pe apometru. Și ? O întreb mirat. L-ați pedepsit cumva ? Aaa, nuuu, îmi răspunde degajată, deoarece nu-i treaba noastră să emitem contractul cu pedepse. Și să vă mai spun ceva, îmi șoptește tiptil la ureche. Pe șefi îi doare în cur, sunteți proprietar, ei zic să vă descurcați. Oricum își recuperează pierderile pe seama dumneavoastră. Încheie dânsa descrierea de ansamblu a regimului mafiot de facturare aparținând celor de la aquaqanal.

Păi de azi înainte, zic să-mi caut prin magazine ceva mănuși de box, c-așa ne povățuiesc domnii de acolo, ăștia ce profită de monopolul pe livrarea/colectarea de apă, ca apoi, la prima facturare care nu-mi convine, s-o dau pe boxeală cu vecinii. Asta ne-a mai rămas, că doar suntem proprietari. Nu ?