sa-insurat-din-poze-dar-a-fugit-cand-a-vazut-mireasa-0

Ar fi bine să exportăm români calificați în inteligență. De ce zic asta ? Păi ați auzit cu toții de băiatul conațional al nostru, care, însoțindu-și viitoarea soție la târgul de nunți ce avea loc în clădirea Parlamentului, a strigat în gura mare și ce dezvoltați plămâni avea, a strigat îndemnul acela la luptă al tuturor teroriștilor din lumea întreagă ?

Și cum l-au săltat băieții forțoși din SPP, cum l-au târât având cătușele la mâini ca pe ultimul fraierici și cum l-au făcut ca pe-o albie de porci cu nenumărate lovituri la coaste ? Mie îmi era mila de el, să spun sincer. De ce zic asta ?

Eu cred ca băiatul nu era sărac cu duhul, așa cum inițial apăruse pe mai toată presa on line, ci doar c-a gândit-o strategic pe acțiune, simțind că se apropie sfârșitul vieții lui de burlac. Eu am auzit ceva șoapte de prin mașina care îl transporta la Poliția Capitalei, discuții fine între el și paznicul lui SPP-ist, cum că, îi mulțumea din plin acestuia cu sărutări de mâini și fandări în genunchi, recunoștința fiindu-i pe chip imprimată mai ceva ca pumnii pe care îi încasase pe șestache în momentul arestării.

Arestat, dar ferit de a cumpăra rochia de mireasa, ce paradox ! Gândi el rapid concluzia mișcării pe care o făcuse în cunoștință de cauză. De când plecase de acasă o plănuise pe evadare și, chiar nu știa cum să procedeze în a scăpa de târcoața ce se agățase precum o lipitoare de tinerețea lui.

Își făcuse planuri să fugă în lume după ce va duce gunoiul la tomberon, nu mergea, fiind ziua în amiaza mare. Se gândise să dispară cu trenul de zece spre o țară îndepărtată, nu mergea, fiindu-i teamă ca va fi găsit. Planificase în amănunt o simulare de sinucidere, nu mergea, îi era milă de viața lui.

Până când, tot așteptându-și viitoare nevastă să se aranjeze ora întreagă în baie, văzu o scenă la televizor, cum unul urla acel ceva disperat la stele și dincolo de lună. Asta e, și-a zis arborând pe chip un zâmbet idiot ! Voi trimite zbieretele mele de om disperat în Parlamentul României, după care, îmi voi lăsa arestată inteligența condamnată sper cu mulți ani de închisoare.

Hai, dragule, să-mi cumpăr rochie de mireasa ! Îi întrerupse ea ideile, tocmai când se vedea liber printre băieții ăi musculoși de după gratii, într-o antrenantă discuție despre prostie. Tocmai atunci când, scăpatul săpunului pe jos la dușuri i s-ar fi imaginat libertatea însăși. Nu mai avea mult.

Mașina poliției se îndepărtă în negura nopții, eu nereușind în a mai înțelege gândurile lui care îmi lăsaseră impresia ca sunt gânduri de om nebun. Să strigi aiurea numai pentru a scăpa de rochia de mireasă. Dă-o naibii ! Cât să coste ?