646x404

Mai aveam puțin și-mi dădeam obștescul sfârșit pe ringul de dans. Pofta mea de mișcare pe ritmuri de muzică generatoare de distracție se transforma încet încet în transpirație. Formația care se desfășura sub urechile mele îi dădea într-una de vreo zeci minute neîntrerupte cu horă după horă și sârbă după sârbă, una după alta ca și când băieții erau setați pe un ritm învățat de ani și neînnoit deloc.

Lăutari buni, de altfel ! Probabil, băieții au uitat ca nu sunt la nuntă și că dedicațiile sunt numai acolo una după alta să trăiască mirele și neamul lui, și sora soacrei mici, tanti Florica de la Grădiștea să fie cultura ei de roșii bogată.

Că la o petrecere de Crăciun se cântă normal, în fondul muzicii orice ritmuri să fie, dar să fie alternate dă-le încolo de oboseli ale dansatorilor, că mai există un ritm latin pe piață, sau un vals dansant, un rock dement pentru ca la 20 de ani, sau un alt tip de muzică în afară de muzica tradițional românească, asta ar trebui să cunoască formația care se dorește plină de căutare în oraș la evenimente care mai de care mai dansante.

Într-adevăr, că al nostru român nu se mai satură de învârteală și chiuit, este partea a doua și la asta chiar n-am  nimic de obiectat. Timpuri moderne, dă-mă naibii. Nimic ce-i exagerat nu este bun. Totuși, cât ai fi de ahtiat după sârbe și hore, tu, creator de petrecere dansantă, n-ai plăcerea să-i impui lăutarului un program ? Măcar pentru binele dansatorului în a-și trage sufletul. Sau poate nu te interesează părerea clienților care or să te ocolească pe viitor ? Sau poate banii vin oricum ? Fiecare cu ce are, în fond.

Open bar-ul este acel mod de servire în care invitații pot alege să consume orice doresc în loc să aleagă dintr-un meniu limitat. Mai aveam puțin și nu mai aveam ce să beau de revelion. Asta nu c-aș fi dorit să-mi pun în cap noul an ca și când nu mai văzusem băutură în viața mea, dar, dacă tot se menționează în programul de revelion ca va fi open bar, măcar pentru o fațadă minimă, ține-te de cuvânt până la capăt și servește clienții cam cu ce dorește pipota lor în limita bunului simț și a fondului tău de sărbătoare.

Da, corect, standardul meniului peste nivelul orașului nostru, ba chiar impresionant pe alocuri, dar să ne-o dai servită numai pe vin sec la masă cunoscându-se din istorie că feminismului, ca și companion al nostru pe viață, nu-i place acreala, era bine ca alternativă ceva pe un demi dulce lejerache, așa ca pentru o seară rece de Decembre ?

În fine, ținând cont că nimeni nu poate fi perfect, dar c-ar mai fi loc de îmbunătățiri ici colo, că după margine toți suntem specialiști, acum, după ce s-a consumat totul cu îmbuibeală, beutură și distracție cât cuprinde, ce să-mi mai zic ?  La muncă, băh, nemulțumitule !