WP_20160618_002

Trecea agale cu motorul la relanti prin fața plajei plină ochi cu încasatori de soare torid, plutea printre valurile unui împingător dotat cu sute de căluți de râu putere, ba săltându-și, ba coborându-și trupul firav, mai să se rupă sub greutatea celor șase gealați pe care îi suporta cu greu. O barcă din lemn urca în susul Borcei încărcată ochi, gemând sub litri de bere pe care îi băgaseră băieții la burdihanele lor preponderent uriașe.

Rezemat pe scaunul pliant inhalând avid o rază galbenă ce tocmai îmi trecuse prin fața respirației mele, cu ochii strategic disimulați sub perechea mea de ochelari de soare pentru a urmări detașat căprioarele bronzate ce zburdau libere pe nisipul auriu, stăteam lenevos așteptând ca vara să-și facă de cap. Căprioarele sunt ocrotite prin lege la Călărași, să știți de la mine!

O mireasmă de muzică orientală își făcu loc prin căldură ca într-un vis urât care apărea din neantul apei. Din ce în ce mai tare, zgâriindu-mi scârțâitor timpanul ce tocmai era chinuit, săracul, cu discuția celor două mămici poziționate foarte aproape de pledul meu. Doamne, ce le mergea mielița! Apropiindu-se din depărtare, barca petrecăreților înainta greoi plină cu surplus de burți care mai de care mai generoase vederilor oripilaților de pe plajă. Deosebit de elegant, ei erau cu paharele de bere ținute strategic în mâini la vedere, la vedere într-un mișcat pe ritmuri care să le facă în ciuda amărâților de pe uscat.

Și când totul era în toi cu manele la greu amestecate duios răcnit cu chiote de fericire, când grămada de mătănii arborate în loc de catarg erau stropite de spuma mării berii, când sigla de bmw lipită cu super glue la babord tocmai strălucea în lumina deosebitului soare, hop, unul mai beat ce stătea într-o rână la tribord căzu cu tot cu pahar în apă. Credeți c-a fost deranj mare pe ceilalți ? Nooo! Doar un hăhăit prelung și o sticlă de bere aruncată strategic către cel căzut, asta pentru a nu înota săracul singur cu gâtul uscat până la culegerea lui din valuri.

Stăteam răstignit pe scaunul meu râzând pe sub mustața mea proaspăt bărbierită, atârnam crăcănat adulmecând mirosul verii ce mă cuprinsese doar cu ritmurile manelelor în urechi ce se lăsau în depărtare, dar atent fără să vreau la discuția plăcută a mămicilor de lângă pledul meu. Bronz, soare și discuții utile despre cum se cresc copiii. Ce poate fi mai sublim!?