Căutare

optimistul.com

Seriozitatea este refugiul omului cu o inteligenţă mediocră – Horatiu Malaele

luna

Iulie 2016

Pastila de Duminică-Te-ai speriat în noapte

cuplu_in_pat

Am adormit aseară cu spatele la tine nebănuindu-ți respirația pulsând în noapte, rămasă să te uiți la filmul de iubire acceptat dorit de visurile tale, și m-am speriat când ale actorului triste propoziții declarate-n șoapte, te făceau să plângi zguduind tot patul confirmându-mi nopțile reale.

Te-am luat în brate ocrotind durerea ce te cuprinsese uitând că unui actor îi place să se joace, și-am stat la căpătâiul tău cu părul prins în mii de lumini sparte așteptând durerea ca să-ți plece, te-am liniștit cu vorbe adunate din sufletul meu înlănțuite sentimente cuprinse în mii și mii de ace, pierzându-ne în dragostea perfectă când gândurile indecente își doreau să se înece.

Că bărbații știu să aștepte, nu mai este niciun secret! Ce naiba!

FB_IMG_1467225668562

O colegă de serviciu își dădea cu părerea despre bărbații care nu știu să aștepte. Că se grăbesc indiferent ce au de făcut, că pe unde se duc sunt cu graba în traistă, dar mai ales, că se plictisesc repede indiferent de situație. Supărarea ei venea din faptul trăit deja pe pielea ei după douăzeci de ani de căsătorie, ani care îi demonstraseră că bărbatul pe care îl deținuse până de curând în posesie nu știa deloc să aștepte conform procedurilor în vigoare stabilite de comun acord în fața ofițerului stării civile.

A uitat, nenorocitul!, continuă ea în transă, parcă uitând că ne povestea nouă, mie și altui coleg de muncă, că pe acel act de conviețuire era stipulat clar obligația bărbatului de a sta după femeie. Într-adevăr, era scris mai mic în josul certificatului de căsătorie cu o steluță în fața scrisului, dar nu era nicio îndoială că era menționat să vadă tot chiorul lui masculin, continuă ea înfuriată. D-aia l-am părăsit pe jalnic! Ne văzuse deja fețele mirate și privirile aruncate unuia altuia ceva de genul, asta-i nebună rău!, ne simțise foiala cum cam dori s-o zbughim din preajmă fiecare la treburile lui, asa că, ne întrebă rapid cât să nu ne piardă de mușterii în ale ascultatului. Continuă lectura „Că bărbații știu să aștepte, nu mai este niciun secret! Ce naiba!”

plm, azi este sfârșitul lumii

apocalipsa-sfarsitul-lumii

Gata, mă! Luați-vă avuția aia pe care v-ați chinuit să o strângeți avarilor ce suntem, faceți-vă semnele alea care v-au inspirat mult de-a lungul vieților noastre, încălecați-vă mașinile fițoase dându-le bice pe străzile aglomerate de ambiția noastră prostească de a avea mult, alergați care încotro nici noi nu știm unde spre nicăieri, și ce mai doriți voi să trăiți în aceste ultime ore ca muritori pe pământul care s-a săturat de noi.

E revoltat peste măsură de neputința noastră în a-l menține verde, prea multe grătare făcute, aș completa eu, este supărat de neînțelegerile între oameni, prea multi farisei, aș adăuga tot eu, de goana asta absurdă după îmbogățire a celui care a fost primit cu chirie pe termen nelimitat, dar care, iată că s-a și văzut Continuă lectura „plm, azi este sfârșitul lumii”

Cand vechea mea căciulă rusească mâncată de molii a luat trebuință în petice pe capul unuia

PUBLISHED by catsmob.com

Am cumpărat una alta cum îngrămădește omul când vrea să ia toate nefolositoarele de pe rafturi, doar vrând să umplu nenorocitul ăla de cărucior mare mâncător de bani, după care, m-am așezat frumos în rând cum îi stă bine unui român nedezvățat încă de sublima poziție de așteptare care i-a adus atâtea satisfacții în comunism. Ce poate fi mai frumos pe lume decât o coadă într-un magazin universal, cu aerul condiționat fluturându-mi părul pe la urechi, cu muzica în surdină mișcându-mi mecanic talpa piciorului în ritmul melodiei ce-mi frunzărea timpanul, cu glasul ciripitor al tipei ce anunța ofertele în difuzoarele agățate de tavan?

Astea întrebări îmi erau prin cap, eu stând într-o aplecare tactică doar admirând o sticlă de vin ce era pierdută printre chiloții expuși în raft rânduiți frumos, semn că pe românul răzgândac îl paște lenea în a parcurge acei metri Continuă lectura „Cand vechea mea căciulă rusească mâncată de molii a luat trebuință în petice pe capul unuia”

Știți cine sunt eu? Șoferul sculei din Călărași

sofer-465x390

Trăiți! Dar ce-am făcut de m-ați oprit? Mă urmăreați! Haide, recunoașteți! Domn’ milițian, nu am făcut nimic, ce dracu! Am parcat neregulamentar pe strada București. Și? Asta nu este nimic pe lângă faptul c-am dat peste doi pietoni care treceau nesimțiți pe zebră, am lovit trei mașini parcate pe margine neconform legii, am băgat puțină viteză ilegală la 100 km pentru a mi se digera whisky-ul mai repede, și am înjurat două babe care mă apostrofau de pe margine. Nimica toată! Ce ziceți? Amendă 2 milioane? Atât de mult? Numai asta știți! Să jecmăniți lumea intenționat, ale dracu’ autorități! Nu vă mai săturați să luați pielea de pe om! Mâine, să fiu al naibii, dacă nu dau peste unul care stă în mijlocul drumului la ciupit șoferi responsabili ca mine! Să vedem atunci cât îmi dați amendă? 3 milioane?

Cum, nu știți cine sunt eu? Eu sunt șoferul ăla care am fost dat și la știrile de la ora 5, sunt ăla care a depășit pe linia continuă de-a luat în bot  Continuă lectura „Știți cine sunt eu? Șoferul sculei din Călărași”

Despre tristețe

descărcare (4)

Când citești despre tristețea învăluită în rânduri de dor așternute în pagini, despre acea depresie apărută ca un motiv al singurătății îmbinate cu acea stare de spirit care te îndeamnă să apeși pe suflet cu mâhnire, despre tristețea revărsată din oftaturi printre rânduri, e, atunci, simți că viața este nedreaptă cu unii dintre noi.

Poți fi înconjurat de oameni dragi și sufletul tot să-ți fie pustiu, pentru că există o cămăruță în inima ta pustie. I-ai tapat pereții cu amintiri dragi, sfinte de-acum, și ai mobilat-o cu gesturile lui neînsemnate la vremea lor, dar cărora le simți acum atât de acut lipsa. Poți iubi, poți visa, poți râde oricât. În cămăruța aceea nimeni nu va mai putea pătrunde. E un soi de autopedepsire, de mutilare, deoarece, te simți vinovată că nu i-ai putut arăta suficient de mult cât de mult prețuiești că te-a ales pe tine să fii al lui. Poți să fii tristă, supărată și singură, el te mângâie invizibil și te ocrotește, fiindcă doar tu contai pentru el, soția lui, citeam mai deunăzi pe pagina unei prietene de pe o rețea de socializare. Trist. Continuă lectura „Despre tristețe”

Senzațional! Mi-a sărit în ochi o bucă

celebrity-beach-bum-cellulite

Vă scriu din fața unui cabinet de oftalmologie, unde aștept de ceva timp să vină doctorul pentru a-mi scoate buca ce mi-a intrat ieri pe plajă direct în ochiul drept. Norocul meu a fost soarele care bătea aprig de pe cer, el determinându-mă să-mi închid ochiul celălalt stâng a privire chiorâșă către grupul de femei cam la vârsta a doua și a treia care tocmai ce binevoise să își așeze pledul chiar lângă al meu. Eram sănătos tun, credeți-mă! Nici nu mă gândeam eu să ajung la doctor așa tam-nesam doar privind niște cururi de ani trecuți peste ele.

Nu, să nu mă înțelegeți greșit, dar dacă și una mai ferită de inhibiții avea slipul mai îmbrăcat peste buci, sunt sigur că nu exista posibilitatea de a-mi sări ditamai celulita bătrână în ochi, situația făcându-mă de rușine în fața sutelor Continuă lectura „Senzațional! Mi-a sărit în ochi o bucă”

Pastila de Duminică-Nu mai este Gică pe litoral, ci Maicăl

lacearsaf2-1342532821

Cum Gică a ieșit la pensie, timpurile moderne demodându-l, în vânzarea porumbului pled to pled pe plajă, locul lui Gică a fost luat  ireversibil de Maicăl. Cum, nu știți cine era Gică? Înseamnă că n-ați fost la Marea Neagră cu pierdere de frumos.

Era ăla cu Gică adevăratu’, ăsta-i Gică cu mâncatu’, ăsta-i Gică unicatu’, ia porumbul la băiatu’, ia porumbu’ și coceanu’, ca Monica Columbeanu, alo, alo, litoralu’, eu sunt Gică mondialu’. Pentru blonde și roșcate, le-am adus porumb în rate, 24 de karate, e porumb de calitate.  Ia porumbu’ de cocean, să-ți cânte Florin Salam. Alo domnu’ nu rata, luate-ar pofta sa te ia, pe mata și soacra-mea. Nu luați porumb de la bronzați, s-ar putea să vomitați. Ia uitați-vă la el, e copia lu’ Bin Laden. Prăvălie de oltean, fără ușă, fără geam. Dai cu piatra, ai spart geamu’, ai nenorocit țiganu’. Pentru fete părăsite, 15 boabe gratuite. Sună-mă că e fierbinte. Alo, domnu’ cu chelie, vrei porumb pe datorie până la Sfânta Marie, c-ai ajuns la Eforie. Continuă lectura „Pastila de Duminică-Nu mai este Gică pe litoral, ci Maicăl”

Cum să îmblânzești hormonii care îți tulbură somnul

hormonii

Așa ne povățuiesc unii într-o revistă. Vrei să te culci și tu ca tot omul după o zi grea de muncă, vrei să dormi cu vise plăcute niște purici imaginativi să te sărute, vrei să te duci pe cărări și locuri neumblate până dimineața hălăduind, când, deodată, niște nenorociți de hormoni să vină tiptil tiptil încercând să nu-ți dea pace. Îi apostrofezi spunându-le să se ducă în gura mă-sii de unde au venit, să te lase să dormi liniștit în profunzimea somnului ce-ți dă târcoale cu nesimțiții prin el umblând, să te caute și în altă parte încercând să-i păcălești, ei nu și nu, călare pe tine. Ho, nebunilor!, le zici nervos.

Cum să-i liniștești când tu vrei să dormi? A? Se zice că relația dintre hormoni și somn este una complicată. C-ar exista certuri lăsate chiar Continuă lectura „Cum să îmblânzești hormonii care îți tulbură somnul”

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑