Căutare

optimistul.com

Seriozitatea este refugiul omului cu o inteligenţă mediocră – Horatiu Malaele

luna

August 2016

Când jobul este comun, rezistă relația?

image1

Nu știu, poate mă înșel cu privire la concepția referitoare la subiectul jobului comun și rezistența în timp a relației, poate că am unele îndoieli imprimate prin cerebel cu privire la erodarea legăturii între doi în prezența constant repetitivă a revederii de peste zi, dar sigur nu este la mine răspunsul în a mă lămuri cum și în ce fel decurge o conexiune stabilită de comun acord în fața lui Dumnezeu.

Niciodată nu m-am lămurit asupra aspectului, mai mereu punându-mi întrebarea cum de rezistă doi oameni împreună acasă și la serviciu? Ce-i menține alăturați și ce îi determină ca raportul între lucruri, fapte, idei, să rămână unite? Care este viziunea lor dacă ar fi să compare prima zi de lucru acolo, cu cea din prezent după o perioadă de, alături de partenerul de viață? Care ar fi diferențele de comportament asupra muncii, colegilor, șefilor, lucrului în sine? Cât durează menținerea identității, a principiilor din ce în ce mai prezente în fiecare, cât timp, oare, nu vor deveni sclavii vieții Continuă lectura „Când jobul este comun, rezistă relația?”

De ce este bărbații porci?

Barbatii sunt porci dar imi place soriciul

De ce este bărbații porci? De ce se întreba cu voce tare o colegă, mai să mă ia și pe mine în vizor cu dracii ei! Ce-ai fată?, era sa zic, ca imediat s-o iau repede la sănătoasa din calea ei. Acum, să-mi fie cu iertare băgatul în treburi, dar am mirosit eu ceva pe la mustață, de aici și întrebarea mea retorică. De ce este bărbații porci? De ce se gândesc ei la sex prima oară când cunosc o femeie, de ce vor să o agațe indiferent că sunt pe stradă, la telefon sau pe facebook, unde le este decența și bunul simț, eleganța? Unde? De ce gândesc ca și cum deja ar fi în pat cu ea, pe masă sau în mașină? Ce doresc în fapt, instinct animalic sau dragoste trupească? Elena Cârstea m-ar împinge la lei dacă ar fi lângă mine, la cei de la Zoo, dar eu, de fapt, îi critic pe bărbați, să nu se înțeleagă greșit. Mai ales că, ăștia însurații se exclud din start. Ei sunt mireasma dimineților liniștite, pâinea lui Dumnezeu, vinul popii, crema pe care și-o dau femeile pe coate și mai ales pe călcâie. Cine și de ce să-mi supere colega?

Într-adevăr, bărbaților le stă în fire să atace, vor pe cel mai înalt pisc al munților, al planetelor, să vadă totul de sus, să scruteze și să măsoare, Continuă lectura „De ce este bărbații porci?”

Cum să ajungi în Parcul Național Retezat-Cârnic-Cabana Gențiana-Lacul Pietrele-Cabana Pietrele (comentat pe Am fost acolo)

20160810_131006

Cum mai toate saiturile specifică cam ca unică intrare în Parcul Național Retezat drumul ce duce la Gura Apei, m-am gândit că, n-ar fi rău în a povesti și de un alt traseu efectuat de noi la alegere din  nenumăratele obiective pe care le poate oferi Retezatul. Mușchi să aveți și dorință de înălțimi. Ne spusese proprietarul pensiunii Casa Cânda, unde eram cazați în Sălașul de Sus, de acest interesant itinerariu pe care nu-l prea găsisem pe niciunde menționat, asa că, la sugestia lui, am plecat mai de dimineață gata pregătiți de urcuș către creste.

Din Sălașul de Sus am mers pe DJ 667 A către Mălăiești, unde se poate vizita la liber o fortăreață medievală ridicată la sfârșitul secolului al XIV-lea de familia de cnezi Sărăcin. N-arată rău, și chiar merită o oprire de 20 minute pentru a vă încărca cultura generală cu ceva informații despre istoria acestor locuri. Apoi, vă puteți continua aventura pe drumul bunicel, mai neasfaltat un pic, care duce către Nucșoara cu destinația finală Cârnic. O așezare având ceva pensiuni și atât de utilele parcări pe Continuă lectura „Cum să ajungi în Parcul Național Retezat-Cârnic-Cabana Gențiana-Lacul Pietrele-Cabana Pietrele (comentat pe Am fost acolo)”

Pastila de Duminică-Cu dedicație pentru șoferul care mi-a tăiat fața ieri

blesteme1

Mi-a tăiat unul fața. Mda, nu la propriu cu vreun cuțit ceva sau cu mașina de tuns iarba, din cauza asta păstrându-mi intactă angelica oferită de natură, ci din cauza figuratului și figurantului șofer care a trecut ieri prin fața mașinii mele, mai să ne întâlnim bușiți fiind pe drumurile orașului. Ce să facă și el? Considerând că timpul și spațiul în teoria relativității nu sunt mărimi între care există o legătură intrinsecă și ca urmare, ele putând fi considerate entități separate, tipul de la volanul unui bemveu cu numere de Balgaria (cum de se face dracu, că numai de d-ăștia am parte?) i-a dat cu flit lui Einstein chiar atunci pe șosea.

Așa că, și-a luat superba aia de mașină și a propulsat-o în timp fără a mai ține cont de spațiul pe care îl avea între bordura delimitatoare de sensuri Continuă lectura „Pastila de Duminică-Cu dedicație pentru șoferul care mi-a tăiat fața ieri”

Pe plaja cu tinerele

1427385795_71916676d4_z

Nu știu dacă am povestit pe aici de ultima senzație a mea pe care am avut-o ultima dată când am fost la Mamaia pe plaja cu femei adevărate. Alea false erau mai retrase la umbră. Am fost, dar am rămas cu buza umflată, deoarece, tocmai atunci când m-am apucat de defilat crezând-mă Adonisul în persoană pierdut din antichitate în prezent, din două autocare au început să coboare val vârtej numai unul și unul bărbați musculoși bio hrăniți, mai bronzați ca bronzatul de mine, sculptați în granit numai în ochi albaștri trași, dar mai ales tineri la jumătatea mea.

Normal, toate adevăratele și-au întors trupurile și mai ales privirile către ei, eu defilând așa de-an boulea singur, doar sub privirile babelor de peste gard, de pe plaja aia de nudiste cu mai toate pieile căzute de pe ele. Totuși, nu m-am lăsat dezamăgit. Soare, nisip, mare, eu în slipul mulat, sexi, mai bronzat decât brazilienii de pe Continuă lectura „Pe plaja cu tinerele”

În parcul Dumbrava este comuniune între copii și mașini. E ceva de vis!

20160825_183928

Parcul Dumbrava din orașul nostru este unicul de prin Europa în care copiii care se joacă pe alei sunt în strânsă comuniune cu mașinile care se zbenguie liniștite printre ei. Nu pe toate stradelele din parc, cum neserios m-ați crede că scriu, ci doar pe una mai aglomerată în care se găsesc de-a valma, naiba, tocmai acolo și-au găsit?, centrul de închiriat mașinuțe cu pedale și cele două chioșcuri cu sucuri naturale. Păi, stau chiar acum în poziția lotusului și mă întreb, tocmai în acea porțiune pe care circulă boemele mașini cu intrare/ieșire în/din cartierul de căsuțe, s-au găsit și ele să bucure copiii?

N-ar fi fost normal ca-n acea zonă să se fi făcut o mica porțiune cu nisip special amenajată pentru jucăușele mașini? Orășelul mașinilor, l-aș fi denumit. Și gipanurile patru ori patru în ve douăzeci au dreptul la un sărit cu coarda, și un bmw demodat are Continuă lectura „În parcul Dumbrava este comuniune între copii și mașini. E ceva de vis!”

Sunt libidinoși bărbații?

costume-de-baie-2011

Am participat în dimineața aceasta, plin și mândru de mine, la un eveniment deosebit de fantastico spectaculos, sexi sensibil, dulce duios. După lungi abțineri, și știți ce înseamnă ca bărbatul să poftească în nenumărate rânduri, am comentat afectuos la o poză a unei prietene de pe facebook care, spre bunăstarea ei și admirația noastră, a bărbaților, a postat o poză în costum de baie fiind. Nu mai puteam să tac, asta e! Foarte atrăgătoare magnetic trupesc, foarte neinhibată de atâtea și atâtea expresii pline de admirație suavă, drăgăstoase porcești de-a dreptul mieroase, prietena mea stătea în fotografie fixată în apa mării de soarele posesor de raze.

Era lista atât de lungă cuprinzând lingușitori, care ba și-o doreau în pat la noapte de chiar credeai că fata le-a dat acceptul tuturor, care ba îi propuneau câte-n lună și-n stele cu de toate minciunile sfruntate inventate pe loc. Eu nu, tăticu! Continuă lectura „Sunt libidinoși bărbații?”

Balerinul de pe plajă

1,90 înălțime, fizic lucrat la sala….de mese, structurat din fier forjat pe ogoarele patriei, atlet efervescent după osânza porcului, pasionat de soare, mare, înotătoare ajutătoare. Mă uit după el fără îngrijorarea că s-ar putea îneca. Îi stă bine echipat de jur împrejur cu acel cerc din plastic pe după mijlocelul ca tras prin inelul butoiului cu vin, prin el, colacul salvator.

Îmi imaginasem altfel Lacul Lebedelor. Ehe! De când îmi doream să văd acel spectacol de balet în toată splendoarea lui! Sperasem ca atunci când voi fi spectator la Лебединое Озеро (în rusa mea aproximativă) să devin un pasionat al genului în care el, în cazul de față fără izmenele alea strâmte pe picioare, s-o poarte pe aripi de iubire pe ea, pe Oddeta, cea care avea să devină, fără ca eu să știu, prințesa plajei. Din păcate, Continuă lectura „Balerinul de pe plajă”

Trecea fanfara militară. 23 August 1980

jug-fascist

Hai, copile! Tata bărbierit doi centimetri sub piele (cum îi place lui să spună) strigă la mine grăbit în voce ca să-mi iau cât mai repede pantalonii scurți din bumbac și tenișii chinezești în picioare. Mama, frumoasă cum am știut-o dintotdeauna, tocmai își pieptăna părul ondulat făcut de cu seara pe bigudiurile din metal pe alocuri ruginite. Eu, maxim doritor să mă rog înduioșător de soldați pentru a mă lăsa să mă joc cu mitraliera ce îi va însoți spectaculos în defilare, mă urc pe caloriferul greu de fontă care mă susține fără nicio obiecție. Pe el mi-am spart capul acum trei ani. Astăzi este o zi specială.

Este sărbătoare. Prin geamul întredeschis se aud frânturi din repetițiile fanfarei, când toba percutând ritmic, când trompeta răsunând peste murmurul Continuă lectura „Trecea fanfara militară. 23 August 1980”

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑