oprea-sobolan

Nu știu dacă ați avut vreodată ocazia să fugiți vreodată având chiloții în vine, alergați fiind de un câine rău, al dracu’ chiar de buca aia grasă vrând să vă muște, de o albină ucigașă în serie care să vă înțepe chiar în zonele intime ale corpului, sau chiar fugind disperați țipând în gura mare pe câmp speriați de un șoricel. Mie mi s-a întâmplat, dacă îmi mai aduc bine aminte, cum cu ai mei chiloți din bumbac marcă de firmă Lehliu city, am gonit forțat de ordinele caporalului, al dracu’ ardelean că-l țin minte și acum, prin ditamai lanul de porumb.

Mamăăă! Cum mă tăiau pănușele alea uscate de mai am și acum unele mici semne pe cur, cum mă chinuiam să fac pașii mai repede, mai mici, cu teamă că nenorocitul ăla m-ar fi putut ajunge și dărâma în țărână cu fața în jos. Norocul meu că țăranului nu-i plăceau soldățeii tineri imberbi, altfel o încurcam, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Nu îmi aduceam aminte de faza cu chiloții în vine, dacă aseară nu citeam declarația lui Oprea cum că, acum după ce s-a văzut scăpat de gestul iresponsabil al celor din Senat, el și-ar dori ca votul în cazul cererii DNA să se reia.

E, atunci mi l-am imaginat pe Oprea având chiloții în vine, alergat mai ceva ca la maraton de cele aproximativ 4000 de persoane ieșite să facă mișcare din căldura fotoliilor și din comoditatea like-urilor. Mi l-am închipuit pe Oprea cu spume la gură respirând panicat având chiloții ăia izmană de la genunchi până la rotula de jos, mi l-am născocit cu ochii bulbucați dând din mâini ca un nebun neștiind pe unde să se ascundă de furia oamenilor, mi l-am plăsmuit prins de mulțime, f….t în cur, ras în cap, atârnat de podul Grant cu cracii în sus, gol pușcă, cu burta răsfirată în toate cele patru zări, scuipat de toți, batjocorit de câini și de măgarul lui Brânzoi din Las Fierbinți, cu o pancarta pe el unde să fi fost scris: îi cer iertare lui Bogdan, mamei lui, tatălui lui! Generalului de carton îi este frică, asta-i clar! Are chiloții în vine așa cum i-am avut și eu la vremea mea. E nasoală senzația, vă spune băiatul din aducere aminte, ehe!