header-copilarie

After school-ul copilăriei mele a fost fain. Eram mai mereu însoțit de cheia mea de gât, iar ca însoțitori ai travaliului meu de creștere și dezvoltare îi aveam mereu pe prietenii mei din cartier. Cu ei îmi aprofundam teoria atașamentului referitor la modul în care îmi era sprijinită dezvoltarea sentimentului de siguranță în relațiile inter prietenești. Cu ei treceam de la acea stare calitativă veche la alta nouă prin salturi de abilități cu gestionare a emoțiilor, a bunătății și blândeții, a tuturor stărilor pe care mi le doream progresiste.

Cu ei trăgeam pâr-pac pe după blocurile gri aflate în construcție, prinzând încă de atunci mai multă încredere în abilitățile mele și în capacitatea de a explora lumea. Cu ei mă jucam de-a v-ați ascunselea căutând cu interes să-mi imprim bine virtuțile morale cu atâtul necesar, aveam să aflu mai târziu, succes în viață. Ehe, încă de pe atunci, țară, țară vrem ostași avea să-mi amplifice intelectul și caracterul prin acțiunile mele de rupere ale lanțului prin care furam ostașul echipei adverse, iar osul mi-a demonstrat că educația vocațională funcțională în călăritul prietenului îmi va fi atât de necesar în viitor. Flori, fete și băieți mi-a dezvoltat educația bazată pe conștiință, cea care mi-a permis să ating acel ideal prin dezvoltarea sistematică a creierului, prin actualizarea creativității și inteligenței latente.

Ce ziceți  de copilăria mea? Încă de pe atunci, doamna Învățătoare, prevăzând viitorul în prezentul modern care ne-a cuprins, mi-a făcut portretul caracterului meu. Eram dornic numai de joacă. Nota 4, mi-a spus rățoindu-se la mine. În acei ani minunați în care copilăria nici nu avea habar de empatie, de stima de sine, de atât de promovatele actuale relații bune cu adulții, se făcea, la naiba, o diferență între libertatea copiilor de după școală și școala propriu zisă. Ne-a luat cineva mințile? Am robotizat anii copilăriei prin atâtea metode de coordonare minte-corp, prin integrarea sporită a personalității pozitive printr-o reducere a caracteristicilor negative, prin dorința excesivă de a îmbunătăți prelucrarea cognitiva și de comportament.

daruri-din-copilarie

N-ați înțeles nimic? Nici eu. Asta se vrea. Vine un cineva prea prelucrat inteligent fiind, prea sofisticat, vine să ne învețe metode de educație modern învățate și dorind aplicate în sistemul educațional românesc. Corect! Sunt de acord. Dă-i drumul în timpul orelor de curs, schimbă ceva, mută spectaculos o înlocuire! După școală? After school-ul să fie la liber fără conexiuni de idei mărețe, fără adecvarea managementului de grup, fără inventarea noilor idei asimilate. Doar să fie dezmăț în puritatea zâmbetelor, râsete curate, chiloman. Asta este copilăria, parcă așa știam cândva.