asistat-social-e1438293566283

Sunt Marinică. Prietenii îmi spun Lenevică. Asta e! Nu mă supăr. Cică în percepția lor de intelectuali rasați, dacă nu am avut niciodată serviciu însemnă că sunt puturos de fac umbră degeaba pământului. Haida, bre! Ce ageamii! În primul rând, nu mănânc, nu fumez, dar mai ales nu beau din salariile lor. Pe mine mă ține mama, tata s-a dus săracul acum vreo zece ani din cauza băuturii, să-i fie de râs! S-a dus, deoarece a amestecat alcoolul în neștire cu munca intensă pe care o depunea pe șantierele patriei. Vă dați seama? Să zidești blocuri, să tencuiești sute de scări, să văruiești mii de apartamente!? Lu’ tata îi trebuia ridicată statuie la cât a muncit, fraierul! Păi aici este șpilul, ascultați aici la mine!

Eu beau zi de zi fără să ridic un pai de jos. O sută de ani o să trăiesc. Da, o juma din diurna zilnică pe care o las la păcănele și la barul din sat, revine din pensia lu’ mama, bogătașa, că bine să ai 300 lei pensie de la fostul CAP și să nu faci nimic toată ziulica cât este de lungă. O ciorbă pentru mine, o tocană, un dat cu mătura prin bătătură, nu se pune. Norocoasă bătrâna mea, este? Apoi, cealaltă jumătate de diurnă care îmi revine lunar prin poștă, puțin al dracului de puțin, câteva milioane pe care mi le dau chiar acum pe la bărbie, sunt de la stat. Zgârcit și statul acesta la câte miliarde are pe mână, noo?

Nouă, ăstora care facem vânzare, care consumăm zilnic, care cheltuim fără să ne uităm la bani, ar fi trebuit să ne facă salariul mai mare, clar! Și așa statul nu prea știe ce să facă cu banii, nu tu școli unde să-mi predea unu ori unu, doi și cu doi, niște tinerele învățătoare ultima fiță de intelectuale, nu tu spitale în care doctorii să aibă grijă de mine la bătrânețe, nu tu autostrăzi pe care să circul cu bicicleta nestingherit de nimeni. Ce face statul pentru mine ca să merite atâția bani?

Apoi, mai vin câte unii isteți de pe la oraș, prieteni de-ai mei din copilărie, fraieri d-ăștia ce muncesc corect, unul strungar, altul electrician, altul mai instalator cu ciubucul în buzunar tot timpul, de se apucă ei să-mi reproșeze faptul că ei îmi asigură lună de lună venitul minim garantat. Bâști d-aici, băăă!, le zic bățos mai să sar la gâtul lor de ajunși ai sistemului. Statul mă ține pe mine. Unde este solidaritatea socială? Acum vin alegerile, ce norocos sunt! Altădată mai venea la poarta mea câte un cerșetor de voturi care mai lăsa acolo câte un kil de zahăr, unul de ulei, o acadea, acolo ceva cere să bucure ochiul. Eu le ziceam de la obraz. Bă, de una mică nu dai?

Au venit timpurile astea de căcat, ce mizerabile zile când nu mai vezi pe nimeni care să te îmbie cu un să trăiești bine sau cu un ți-a fost bine sub comunism cu noi, nu mai trece neam de politician să-ți bată în poartă cu îndemnul votează cu al nostru și atunci ajutorul social va fi mai mare. Dar eu mă descurc, fie ce-o fi! Sunt vecin cu unul din preoții satului, curvarul ăla bătrân căruia în dimineața asta i-am cerut 100 de lei pentru a vota cu psd-ul, sunt amic cu fostul primar, pnl-ist convins, căruia i-am cerut 200 de lei cu promisiunea votului meu dat partidului din care face parte, dar sunt bine și cu alde bre că merge și așa, cu patronul barului unde o să servesc băuturică moca toată luna Decembrie. Eu nu o să votez cu nimeni, da-i la dracu! Ce, îmi dau ei mie să mănânc? Statul îmi dă, bă, statul!

Statul român plătește peste 163 de milioane de euro, într-o singură lună, pentru 1,7 milioane de ajutoare sociale de diferite feluri. Peste 3 milioane de angajați la privat susțin aproximativ 3,5 milioane de asistați social. Venitul minim garantat (VMG) reprezintă un ajutor care poate trece de 465 lei în familiile cu mai mult de 5 membri. La nivelul întregii țări sunt plătite în total 247.617 astfel de ajutoare. Județul cu cei mai mulți beneficiari ai VMG este Dolj, cu 15.394 de plăți făcute în martie 2016 și județul Teleorman cu 11.526 beneficiari ( sursa Capital )

Ieși la vot!