imbatranire-700x394

Coaieee! La mulți ani, băăăă! Martaloguleee!, îmi zise în telefon un prieten mai tânăr, un puști cordit pe care îl iubesc, totuși, norocul lui în viața asta frumoasă, urâtă, fiecare are de ales cam cum și în ce fel o consideră. Cică când voi face 69 ani, sa-i aduc aminte să ofere o chindie adevărată colegilor lui de serviciu. Atunci ar fi de sărbătorit, zice el, când eu voi apela la sublima limbă pentru a-mi aduce fericirea pe chip. Am ajuns rău, fraților! Să mă ia la mișto un muci în gură și eu să nu am replica, este semnul coborâșului mai mult grăbiș decât târâș pe panta vieții.

Bunăă frumosule! Tinerețe mică! mi-a zis o verișoară într-un mesaj de-o frumusețe rară, cu atingere sublimă a inimii mele încă devastată de tânărul iresponsabil de care vă povesteam mai sus. Ce faci drăguțule? La mulți ani!, continuă ea într-un ritm debordant, obligându-mi stima de mine să se ducă grăbită spre oglinda de la baie pentru a se privi insistent. Și-a dat cu mâna prin părul odată vâlvoi, ochii verzi, odată băgători în boală, i-a dat peste cap în a face impresie pereților din cadru, ca apoi, să se umfle de plăcere precum personajul lui Arnold, pensionarul șerif din The Last Stand. Concluzia verișoarei? Impecabil bărbat.

Coaieeee! Te-am sunat iar pentru a-ți mai zice câteva cuvinte de îmbărbătare, boșoroguleee!, îmi zise iar, iar?, dragul meu amic dorindu-și din tot sufletul să-mi aducă numai zâmbete pe chipul meu angelic, ăla plin de încă două riduri șmechere achiziționate de la magazin. Ia zi, mă, cum te simți la vârsta asta de pensionar? Cât mai ai până intri în rândul seniorilor?, continuă el monologul de care era tare mândru, parcă simțindu-i prin telefon râsul de-o impertinență rară. Nasoală treaba, oameni buni! Să mă ia la bani mărunți un tânăr la fragedă vârstă și eu să nu am ripostă, este semnul recunoașterii tacite al alunecării la vale, mai pe cur, mai în picioare, pe panta vieții.

Bunăăă simpaticule! Tot bărbat bine ai rămas, chiar dacă a venit alt solstițiu de iarnă peste tine!, mi-a zis o altă verișoară la telefon, cu o aromă deosebită de tandrețe ce mi-a atins sufletul încă trist după experiența nefericită avută mai devreme cu tânărul de mai sus. Ce faci atrăgătorule? La mulți ani!, continuă ea determinându-mi încrederea în mine să se ia de mână cu respectul față de mine într-o comuniune unică plină de iubire. Au plecat amândouă ținându-se pe după umeri prin chiciura ce dădea cu furie în geam, fericite zâmbindu-și fiecare cu optimismul convins imprimat pe chipuri, ele două bucuroase de anii concreți oferiți cu îngăduință de timp. Concluzia verișoarei? Perfect bărbat.

Scuzați-mă! Sună telefonul din nou. Este tânărul meu prieten. Nu-ți mai răspund, dă-te-n gura mă-tii!