Căutare

optimistul.com

Seriozitatea este refugiul omului cu o inteligenţă mediocră – Horațiu Mălăele

luna

ianuarie 2017

Ce noroc pe noi! Ne-a pus Dumnezeu mâna în cap!

16142866-1277208245691253-8201555347303212564-n

Ce noroc pe noi! Ne-a pus Dumnezeu mâna în cap! Avem un șef de partid care s-a tras în poză alături la vreo trei metri de președintele Statelor Unite. Trecea și el ca băieții milionari pe acolo, iar Trump, zărindu-l, i-a spus simplu: hei, boi, ar iu from Teleorman? Ai laic Oltenia! Și s-au pus amândoi pe depănat amintiri. Trump povestindu-i cum a făcut ta-su mare averea, Frederick, începând de pe la 1894, el achiziționând cu 200 dolari primele bunuri imobile ale familiei, cum a continuat ta-su afacerea construind prima casă în Woodhaven în 1923 și vânzând-o pentru 7.000 de verzișori, și cum a ajuns el să conducă Trump Management Company, devenind președinte în 1974.

Râzând cu o gură până la urechi, hăhăind printre dinți niște înjurături la adresa mexicanilor, incluzând mici porcoase trimiteri la NATO, China și mama ei de Uniune Europeană, președintele ales îl invită pe Livache al nostru să povestească despre bogăția lui, nu înainte de a-i șopti la ureche: băiețică, vezi tu în cât timp se fac averile adevărate? Apropo, unde este România pe hartă?

Niciodată până atunci nu văzuse un președinte american Continuă lectura „Ce noroc pe noi! Ne-a pus Dumnezeu mâna în cap!”

Nepăsarea mamelor, suferința copiilor

trei-copii-abandonati-de-parinti-in-casa-politistii-i-au-gasit-murdari-si-flamanzi-27193

Nu mai trageți în mame! Îmi spune una pe la televizor, nici ea neștiind ce a vrut a-i spune prompter-ul, probabil își dorise să detalieze altceva și se pierduse în fraze care mai de care mai pompoase. Da, mama este prima întâlnire cu un înger, este banca la care ne depunem toate rănile și toate grijile, este începutul tuturor începuturilor. Na, c-am dat-o pe cuvinte tehnice de nu mai înțelege nimeni ce am vrut să zic.

A fi mamă este una din cele mai mari responsabilități pe care le are o femeie. Ma-mă! Așa este!, o aud pe una acolo în ultimul rând, a fi mamă este unicitatea vieții, frumusețea ei și împlinirea ta ca femeie. Corect.

Auzi, doamna? Da de răspundere nu zice nimeni nimic? Continuă lectura „Nepăsarea mamelor, suferința copiilor”

Unde ești tu, tinerețe, unde ești coteț de câine?

cap_ud_iarna

În dimineața asta, când gerul mușca cu nemiluita din toate viețuitoarele orașului, ba chiar și din amărâtele alea de lucruri fără viață, ele scârțâind a durere din toate încheieturile lor, mi-am adus aminte de noaptea aia din tinerețe, când, beleuz fiind, am stat minute bune la răcoare pe cotețul câinelui admirând stelele, luna și ce mai vedeam eu pe atunci cu ochii mijiți de băutură. Eram beat mangă și era un ger afară de gemeau pietrele una câte una. Dă-te fată mai pe lângă mine să ne încălzim! Așa percepeam eu pe atunci glasurile pietrelor tremurând în noaptea rece.

Tinerețea e a naibii de frumoasă la capitolul nebăgare de seamă și dezinteres fața de toate, incluzând aici și bezmeticul ger, dar mai ales, ea îți dă aripi și căldură îndeajuns ca să nu suferi când promoroaca îți face mucii de la nas scaieți de Bărăgan.

Brrr, că nici acum nu mi-am revenit după drumul făcut Continuă lectura „Unde ești tu, tinerețe, unde ești coteț de câine?”

Tratarea femeii de către bărbat

2_coagularea_flocularea_oxidare_si_control_ph_57237

A redistribuit o prietenă una mică dulcegărie scrisă pe un blog al unei tipe oarecare, prăjitură dulce ce era asezonată cu un titlu visător pe pământ dăunător. Nu știu dacă mi-l mai aduc aminte perfect, dar încerc. Cum să tratezi o femeie. În ce fel trebuie să ai grijă de ea, bărbate nerecunoscător a toate ce-ți poate oferi ea pe lumea asta. Ăsta era titlul articolului postat.

Dar ce face ea atât de mult încât trebuie tratată într-un anume fel? Și ca să nu fiu prea răutăcios la scrierile tipei, m-am hotărât s-o ajut cu anumite completări la postarea ei de pe blog. Sigur îmi vor mulțumi femeile și îmi vor trimite numai felicitări de recunoștință. La rând, la rând, nu vă înghesuiți, o să le transmit eu bezele din vârfurile buzelor mele sensibile la vântul rece de iarnă. Apropo, are cineva un strugurel? În sfârșit!

Femeia este esențială vieții pe pământ, inclusiv vieții și sănătății bărbatului. 50% din corpul nostru este alcătuit din femeie, iar 75% din creierul nostru este format tot din ea. Femeia este esențială în reglarea temperaturii corpului, are rolul de lubrifiant al articulațiilor, al inimii și al spatelui bărbatului scărpinat seara la culcare. Fără femeie nu s-ar putea realiza digestia, met Continuă lectura „Tratarea femeii de către bărbat”

Șoc și groază! Cea mai tânără deputată din România, șocată de ce a văzut în Parlament. Titlu, frate!

femeie_socata_copii_29710400

Am auzit sirena celor de SMURD cum străbătea Calea 13 Septembrie cu o viteză fenomenală. Nino, nino! E timpul exagerărilor. A intrat în curtea Parlamentului scrâșnind din frâne cât p-aici s-o ia pe două roți precum cascadorii de prin filme. Ce să fie? Ce să fie? Imediat am scos drona din portbagaj lansând-o în înaltul cerului cu intenția murdară de a-i spiona pe aleși. Mai întâi am văzut trei burtoși ce stăteau îngrijorați la ușa de acces, probabil vechi senatori care au făcut p..a mare de la revoluție încoace, burdihanele lor fiind arhicunoscute publicului larg, apoi mi-a dat prim plan cu alți doi deputați care molfăiau aristocratic din trabucurile lor cubaneze, figuri de țărani căpătuiți cu anii, ca imediat, drona mea să dea nas în nas cu persoana pentru care cei de la SMURD făcuseră balamucul de dinainte.  Pe o bancă stătea la aer, încă bulversată, o tânără deputată la 24 de ani revenită în România după ani de studii în străinătate. Citisem despre ea, mai ales paragraful acela în care explica cu mult entuziasm primirea făcută de colegi la prima apariție pe holurile Parlamentului.

“Vaaaai! Am fost primită foarte bine, am avut parte de o primire prietenoasă. Sunt dornici să mă ajute, să mă îndrume, atât colegii din PNL, cât și colegi de la alte partide. Nu am simțit o atitudine negativă. Este în regulă. Vorbim despre relațiile interpersonale” Mare grijă, domnișoară! Or să te mănânce de vie, am gândit atunci privindu-i formele delicioase.

Avea toate simptomele emoționale, fizice, comportamentale Continuă lectura „Șoc și groază! Cea mai tânără deputată din România, șocată de ce a văzut în Parlament. Titlu, frate!”

Mi se rupe, mi s-a rupt inima în două

tricouri_haioase17-500x500

Mi se rupe, mi se rupe sufletul în două c-ai lăsat pietrele să cadă

peste mine și, n-ai avut grijă ca să nu le dărâmi pe ambele grămadă.

Mi se rupe, mi se rupe inima-n două, c-ai lăsat timpul să ne fugă

din clepsidra întoarsă pe ascuns de mâini, ca el furios să ne ajungă.

Mi se rupe, mi se îndoaie, mi se îndoaie lacrimile Continuă lectura „Mi se rupe, mi s-a rupt inima în două”

La PRQtv nămetele cel mai mare este în Bora Bora

61459297

Rămân prost câteodată de urgia ce se anunță pe șoselele patriei, uimit fiind de știrile ce se dau la foc automat privind codul roșu ce se apropie. Nu pleca la drum c-ai să rămâi înzăpezit!, îmi zice un reporter pe care mai că-l spulberă vijelia de fragil ce este. Ține-ți mașina în parcare dacă nu ai vreo urgență anume!, îmi zice un altul prins cu gura deschisă și cu trei kile de zăpadă în ea. Stau și mă uită la televizor nevenindu-mi să cred cam pe unde dracu locuiesc. Să fie Islanda cu al ghețar Vatnajökull? Să fie Иркутск prim mama Răsie? N-are cum! Avem aceleași utilaje antice, trei tractoare cu lama de ras a bunicului în față, o wolă schizofrenică vai mama ei, și un plug pe care l-au împrumutat autoritățile de la Muzeul Municipal. Suntem în România. Au venit furtunile de zăpadă să înghită țara mea, de sunt ăștia prin televiziuni așa înverșunați pe alarmarea populației? A găsit vreun redactor de știri epoca glaciară prin zăpadă ascunsă?

Într-adevăr, sunt diferite variante netăgăduite cu referire la viscolul ce poate reține în brațele lui o mașină cu zile și nopți la rând, ea prinsă între vântul blestemat și zăpada grămadă curgând? Este adevărat. Sunt comunicări ale instituțiilor abilitate în legătură cu oameni (niște golani) care au ignorat avertismentele Continuă lectura „La PRQtv nămetele cel mai mare este în Bora Bora”

Cizmele cu toc se poartă iarna cu Tsukahara triplu șurub ca accesoriu

tocuri_cui_598

Ce credeți că și-a spus o tipă care a plecat astăzi la serviciu cu cizme pe tocuri? N-a plecat oricum, ci cu mașina, dichisita de ea, curățată de zăpadă de puturosul bărbat. El n-are nicio treabă în ecuația dintre natură, zăpada înghețată și cizma cu toc, dar l-am băgat pentru a da viață femeii. Fără bărbat subiectul e pustiu.

-Astăzi mă voi încălța elegantă, doar de-or muri iar de ciudă tuta aia de la financiar și nesuferita aia, piticanie sexi ce se crede ea, de la achiziții. Hm, m-am uitat pe geam cu responsabilitate în a găsi un motiv de a nu mă încălța cu cizmulițele aduse de Moș Crăciun, ce fericire cu lacrimi în ochi a fost pe mine. N-am găsit nimic care să mă sperie, hm, puțin înghețat pe jos, dar din casa scării până la mașină sunt totuși 10 metri pe care îi voi face, dacă vreau,  mergând în pas de modă.

Eu tocmai ce treceam prin zonă admirând lumea de vreo două ori de la nivelul solului, nu că mi-ar fi plăcut îndeosebi recele gheții fredonându-mi Continuă lectura „Cizmele cu toc se poartă iarna cu Tsukahara triplu șurub ca accesoriu”

În numele frumuseții

citate-coco-chanel-2

Un articol interesant în Historia despre chinurile groaznice prin care au trecut femeile de-a lungul anilor. Doar pentru a menține frumusețea la standarde ridicate. De la crinolina mortală pentru un corp de clepsidră, pentru ca nisipul anilor să se scurgă cât mai lent prin vâltoare vieții, trecând prin chinul rochiilor cu arsenic colorate, după cum le spune și numele verdele ucigaș la moda anilor de atunci, până în zilele noastre când, tocurile înalte gen platformă le strâmbă în mers mai ceva ca pe Olive a lui Popeye marinarul.

Femeile mor după frumusețe mai ceva ca bărbații după o bere rece, l-aș completa eu pe autorul articolului din revistă. Din acele vremuri în care se dorea o piele albă ca de lapte rece ținut în beciurile domnești, până în ziua de azi când nu mai deosebești o țigancă de o tipă ce s-a uitat toată ziulica la solar, culoarea frumuseții s-a schimbat considerabil de mult în cele mai crunte suferințe.

Am citit de anii 1200, cum că, prin Veneția, femeile se chinuiau pe față cu diferite măști de carnaval care mai de care mai sofisticate, acestea fiind folosite de asemenea ca protecție împotriva naturii mare mâncătoare de frumusețe Continuă lectura „În numele frumuseții”

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑