5136_6515_6

Rece. Vânt. Te-ai hotărât așa dintr-o dată, până acum speriat de iarna ce te-a ținut pe lângă casă, să o iei razna pe munte. Te gândești la nenorociri, cum vii frumos cu prăpastia în cap, cum îți alunecă viața printre brazi cu oprire bruscă într-unul dintre ei, cum te pierzi prin aerul rarefiat de natură și să nu mai apuci a simți gustul vinului fiert cu scorțișoară și două felii de portocală adăugate. Te echipezi corespunzător vârstei ca să nu tremuri pe cărări de munte, tu și albul iernii prieteni. Pleci fără să privești în urmă, doar din când în când la consoarta care-ți calcă fidelă pe urme, sufli sacadat ultimii stropi de alcool pe care i-ai băut cu nesaț aseară, miroși aerul ce-ți zboară pe la urechi, pe la gât, pe la mustățile înghețate. Urci.

Când urci numărându-ți pașii în ritmul muzicii imaginare pe care ți-o fredonezi a încurajare, sau gândindu-te aiurea la vara îndepărtată cu mirosul ierbii luând locul frigului prezent în oasele naturii, simți persistent respirația nărăvașă ce tinde ți-o ia razna din piept cu furie. Oprindu-te rezemat de un brad pentru a-ți domoli galopul, o tragi de hățuri în repetate rânduri domolind-o încet, încet. O amigdală răzvrătită de îndrăzneala pe care o ai în a depune efortul la care nici tu nu visai, dară ea, țipă a durere. Stai dracului acolo și nu te umfla a supărare!, o consolezi cu firav glas.

Forțezi iar ridicând în spate rucsacul, numai după ce apa gâlgâită îți domolește setea ce te usca de aspirații, te întrebi înjurând printre dinți unde ai greșit și de ce urci fără să te oblige nimeni, în timp ce, cu dosul uscat al palmei îți ștergi transpirația enervantă de pe frunte. Fesul ți-a căzut pe ochi. Te mănâncă în talpă, dar nu poți să te scarpini din cauza bocancului. Îți vine să dai ursul la apă. Nu poți. Coboară alți turiști nebuni ca tine. Pas după pas într un amalgam de ambiție și dorință de mișcare care te ghidează, într-un final, spre locul destinației, reușești să pui mâna pe o cană cu lichid fierbinte. Este roșu colorat și bun, mamă, mamă! Privești în jur plin de mândrie. Nu ești singurul. Numai bețivi la terasa asta.