646x4041

La o discuție lăsată cu datul pe gât a vreo șase butelii de vin demi-sec, cu pasionate cunoștințe viticole discutate dintr-o dată ca buni cunoscători ce sunt, trei băutori semi-profesioniști își dădeau cu părerea despre vinul de calitate, care este denumirea lui, cum se gâlgâie, în ce cantități, cum se ține paharul și alte cunoștințe enumerate de fiecare după propriile gusturi. După cum se știe foarte bine, în gusturi nu se poate face nimic. Absolut.

Unul mai răsărit documentat de curând dintr-o carte, așa se zic cel mai bine părerile, luate ca din cărți, își spunea părerea prins în menghina propriilor cunoștințe. Cum că, în funcție de culoarea lui, vinul trebuie adus la temperatura potrivită. Prin urmare, vinul alb ar trebui păstrat la frigider o oră înainte de servirea lui, în timp ce cel roșu ar trebui consumat la temperatura camerei. Neapărat sec să fie, fără apă, într-un pahar imens, ținut tacticos de talpa paharului între degete și podul palmei. Așa servesc eu vinul acasă, și-a încheiat el expunerea. O juma de pahar la masă.

Un alt tip ce o luase pe ulei destul cât să nu se poată abține în a da o replică minim de acidă, îl întrebă din poziția lui crac peste crac cu ochii mijiți. Dar cu noi, acum, nu poți să te saturi! Cum vine asta? Bei vin demi-sec, alb la temperatura camerei, mai tragi și o râgâitură porcoasă, ba mai mult, cu apă carbogazoasă șpriț să fie cât să-ți ruginească figurile de stil pe care le ai în cap. Unde dracu îți este buna creștere viticolă?

Cel de-al treilea tip, dorind să calmeze puțin gradele ce tindeau să încingă discuția, tocmai ce intrase pe o pagină de google de unde se apucă să-l citeze pe-un somelier prestigios nu se știe din ce cramă răsărit. Cică: este greșit să bem șpriț. Dacă vrei să bei un cocktail revigorant, bazat pe vin cu apă minerală, nu e neapărat cel mai greșit lucru. Îl bei Înainte de masă, din când în când. Dar n-o face ca regulă și nu-l bea doar în varianta asta. Dacă bei un vin, lasă-i aromele, nu-l dilua. Punându-i apă minerală, nu-i vei îmbunătăți gustul, dimpotrivă. În plus de asta, se știe că dioxidul de carbon deshidratează. 

Al dracu somelier, are dreptate! Când  dorești să dai fiță pe spate într-o cârciumă dorind să bei un vin de calitate sec, 70-100 lei sticla cu usturare clară de buzunare, să-ți impresionezi jumătatea din clasa ta mijlocie, o faci senin fără nicio unghie în gât, nu înainte să te documentezi serios despre cum se adulmecă și cum se mestecă un lichid valoros. Apoi, dacă vrei să trăiești clipa distrându-te cu ceva prieteni în prezența unui grătar stropit bine cu un vin demi-sec bogat în apă minerală, bei la greu fără să numeri sticlele, bașca nu te mai gândești la vinul sec care, în asemenea cantități, ți-ar țuguia buzele acrindu-ți sufletul. Beți ce vă place, nu ce vi se spune! Lumea bună bea vin sec, petrecăreții doar se distrează.