vase-de-parastas-oale-cani-tigai-vase-de-lut-ceaun-aprozar-gastronomie-supermarket-livella-oradea-magazin-alimentar-nealimentar

Am fost aseară prin magazinul nostru universal pentru a cumpăra una alta de-ale gurii, mai pentru dietă omenească care nu-mi lasă de ceva timp foamea să se domolească deloc. După ce am pus în căruț toate ierburile neplăcute apetitului meu de gurmand, vai capul meu de amărât ce sunt!, mi-am zis să dau câteva ture de admirat toate produsele care îmi făceau cu ochiul pe rafturi. Clipeau așa, vă uitați la mine să vă arăt? În fine!

Deoarece zilele astea sunt masterchef-ul meu în decupat salata verde bogată în vitamine, în creionat ceapa proaspătă firicele, firicele, în pirogravat noi culesele roșii de pe câmpurile grecești, m-am oprit invariabil la raionul ibrice, cratițe și oale. Să aibă bucătarul din mine de admirat.

Și cum stăteam eu așaaa, cu mâna dreaptă la bărbie a curiozitate și cu aia stângă cântărind admirativ o ditamai cratița, pac, lângă mine o tipă cam între două vârste, care, fără niciun avertisment în prealabil, a pus în căruț, pentru cumpărare, trei tigăi de același fel ca dimensiune și firmă de fabricație. Or fi pentru cadouri?, m-am gândit imediat fără a-mi trece deloc prin minte că are pe unul acasă care întârzie la bere cu băieții.

Cum soția mi-e martor că tigăile aspectuoase, grele să fie, cu bulină roșie în centru, îmi plac atât de mult încât le admir de fiecare dată când poposesc prin zona lor, m-am învârtit încă minute bune pe la standul respectiv. Când mirarea îmi era prin preajmă așteptându-mă să pășesc pe culoarul principal, pac, ea îmi căzu în bărbie de-mi deschise gura mare chiar în momentul în care, o altă cucoană bine înțolită își așeză în căruț, tacticoasă de fire, nu trei, ci patru cratițe asemănătoare cu ale precedentei.

Nuuu, c-am luat imediat tigaia de pe raft și fuga, fuguța, să-i verific prețul, gândindu-mă că vreun angajat neglijent uitase să afișeze discount-ul pe care îl știau din experiență doar ele, gospodinele. Da de unde! Prețul era cel corect! Fiindcă nedumerirea mea începuse deja să atingă tavanul magazinului, mai să dau cu al meu cap de sus, mi-am îndreptat pașii către a mea consoartă, căreia i-am dezvăluit în câteva cuvinte semnele mele de întrebare.

Ai uitat că în 2 Aprilie este meci steaua-Dinamo?, îmi spuse mirată c-am uitat de așa eveniment special în inimile suporterilor de orice culoare alb roșie să fie. Vrei să mai mergem pe raionul de cratițe, oale și ulcele?  Să mă uit și eu pe acolo?, continuă cu aceeași mină glumeață, privind insistent către locul cu pricina. Vă spun cinstit, nu știu cum și în ce fel ne-am întâlnit cu niște prieteni de familie, și ei la cumpărături fiind, de ne-am dat la povești despre una despre alta ce va fi scris și pentru noi, dar m-am bucurat enorm c-am reușit să depășesc momentul de cumpănă prin care trecusem. Doar o ultimă aruncătură de ochean în căruțul prietenilor mei, îmi confirmă faptul că meciul  steaua-Dinamo se va lăsa cu scântei. Ufff!