borcan-cu-fapte-bune

Cum este săptămâna de dinaintea sărbătorilor de Paști cu acea dorință a noastră de a fi curați pe dinăuntru, mda, unii își toarnă detergent pe gât crezând în dezinfecția fizica a păcatelor, iar alții mai cu metilic pentru sănătatea lor spirituală la Doamne, Doamne, am considerat oportun să mă opresc strategic din alte gânduri, cu intenția de a enumera mai jos două fapte bune pe care să le faceți săptămâna asta.

  1. Duceți-vă la Înviere doar cu gânduri fără de vină, decenți în purtare în fața Celui în care credeți, ireproșabili de umani, purtători ai credinței în care să vedeți întotdeauna numai binele făcut. Dacă vă irosiți timpul plecând capul a căință numai în noaptea aceea, Doamne ajută-mă pentru viitor plus altele în care sperați, iar după aceea vă veți irosi bunătatea pic, pic, ca dintr-un bidon spart, curgându-vă în diverse situații răutatea și egoismul pe acolo, o faceți degeaba. Probabil, nu am de unde să știu exact, Cineva acolo sus vă va ierta, dar nu va uita.
  2. Dăruiți săracilor pentru acea mulțumire de sine în care voi credeți, simțind după aceea că fapta pe care ați făcut-o vă va ușura sufletul. Nu știu și nici nu prea mă interesează aspectele spirituale ale vieții, cum și pentru ce existăm, de ce suntem aici, plus multe întrebări existențiale la care sunt stană de piatră în concluzii, dar cunosc un singur lucru. Când fac o faptă bună, mi se ușurează sufletul. Nu știu care este principiul de funcționare, o fi uns prea bine în acel moment cu ulei de calitate, o fi arderea anilor mai complexă, oi fi schimbat distribuția la timp, cert este că, în momentul acelei satisfacții un cineva este fericit datorită mie. N-ar trebui să mă intereseze ce face acel amărât cu bunăvoința mea. Poate s-o vândă în piață, poate s-o bea, poate s-o dea pe Dunăre pentru alții. Mulțumirea mea contează.

Fiți fericiți! Cum acest concept filozofic este tot mai îndepărtat de noi odată cu nebunul modernism care ne-a afundat din ce mai mult în griji cotidiene, stresul abundent făcând ravagii printre oameni, m-am gândit să insist asupra îndemnului de mai sus cu încurajare în a vă trăi viața.

Fiți fericiți! Atât de fericiți cât viața toată, un gând s-aveți, de-a nu muri deodată.