
Trăiți! Ce faci bro, șefule de ceje, cum o mai duci, ce-ți mai face mustața aia câteodată îmbibată bine în alcool, ca tot omul, zic? Ete și io p-aci cu băieții cașchetați am venit să-ți asiguram spatele valoros, lateralele din părți, ca nu cumva dușmanii de clasă să te înhațe pe neve. Drepți poziția am luat-o din stimă pentru mata, cu mâna la tâmpla dreaptă frumos palma arcuită ca-n filmele amerecane văzută, mâna pe vipușcă în toată stima pe care o port la mine mai mereu.
Salutul militar este semnul exterior de respect și politețe acordat reciproc și normă de conduită a militarilor. Se exprimă în ritualul executării, în modul stabilit, a onorului militar la întâlnire (despărțire). Onorul militar se execută cu sau fără armă, de pe loc sau din mers. Salutul (onorul) militar se execută cu promptitudine și vioiciune, respectând exact regulile poziției „drepți” și ale deplasării.
Pentru a executa salutul (onorul) militar de pe loc în afara formației, cu capul descoperit, la trei-patru pași de comandant (superior), militarul se întoarce cu fața către acesta, ia poziția „drepți” și îl privește în față, întorcând capul după el.
Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, în plus, duce cu vioiciune, pe calea cea mai scurtă, mâna dreaptă la coifură, astfel ca degetele să fie alăturate, palma întinsă, degetul mijlociu să atingă partea de jos a acesteia (lângă cozoroc), iar cotul să fie pe linia și la înălțimea umărului. La întoarcerea capului către comandant (superior), poziția mâinii la coifură rămîne neschimbată. Când comandantul (superiorul) a trecut, militarul, care execută salutul, întoarce scurt capul înainte și lasă mâna dreaptă cu repeziciune în jos. Continuă lectura „Să trăiți!” →
Comentarii recente