Căutare

optimistul.com

Seriozitatea este refugiul omului cu o inteligenţă mediocră – Horatiu Malaele

luna

iulie 2017

Cum am făcut eu ciorbă de peşte

20170729_150159

Dana si George sunt prietenii mei buni cu care, la invitația lor of course, mai trag din când în când câte o bucătăreală stropită pe parcurs cu de toate ‘lichiditățile’. Micii bucătari să se dea la o parte! Şi alde d-ăştia, gen Scărlătescu, Hădean, Foa, să facă o pauză. Intru eu pe ringul bunului gust. Bine, bine, nu sunt eu adevăratul acționar al gătitului, dar tot băgând surcele la foc pentru o acțiune continuă a acestuia, am învățat instant care este procesul tehnologic al mâncării. Fochistul mi se spune pe numele de scenă.

Dacă în trecut am gătit spectaculos fasole cu ciolan sau tochitură moldovenească, zilele trecute am pus ceaunul pentru o ciorbă de peşte făcută la foc puternic. Aşadar, am luat ceaunul din locul indicat de gazdă, i-am tras o spălătură zdravănă cu apă rece de la pompa la care am dat cu puternice foale, l-am descântat repede cu o țuică de caise preferata mea pentru un gătit sănatos, ca apoi să-l pun mândru de mine pe janta auto care ținea perfect loc de pirostrii. Trei sferturi apă în el, mi-a zis prietena mea bună.

Cum meseria de a tăia lemne mi se pare cea mai frumoasă Continuă lectura „Cum am făcut eu ciorbă de peşte”

Bătrânul meu

eroul_meu

Tatăl meu

Astăzi mi-am admirat tatăl cum se bălăcea în apa Borcei, pentru necunoscători, un afluent al Dunării la graniță cu Bulgaria, am stat aşa cu ochii pe el 50 minute pe ceas obervându-i mişcările brațelor, zâmbetul şugubăț marca lui personală, chipul plin de viață şi bucuria de a face o baie adevărată după 15 ani. La Călăraşi avem plajă. Nisip fin marea ar fi invidioasă pe el, apă curată bună de îmbăiere cu ştampila dsp-ului pe ea, gagici numai una şi alta admirate de mine cu adânc respect, bere, şezlonguri, soare.

De fapt voiam să zic numai de ăl bătrân al meu. 75 ani, trăit lângă apă, băştinaş trezit dimineață cu Continuă lectura „Bătrânul meu”

O să beau vesel pe viață

rachiu-de-caise-de-cumparat-0787-896067-728x417

O să-mi trăiesc viața până mor şi-am să beau copleşitor,

Limba avută teancuri mută straturile simple plută,

Mă îmbăt viața trăită multă clipă avută de stres ronțăită,

Îmbătrânesc vesel pe viăță n–am permis în preschimbată.

 

Am băut şi-am să mai beau triste sticle goale băute şleau,

Rămas vesel cum constat aşa-i demn mereu cam devastat,

După băutură trist să fiu zile-ntregi prin nopțile-n pustiu,

Revin ca după luptă şi-am să mă ridic semeț cu stima ruptă.

 

 

Pune mâna pe carte dacă vrei să-ți dai cu părerea pe rețea!

Picture_20170728_200229295

Eu nu mă pricep la tot ce ține de echipamentele electrice, de la firele alea care sunt în tabloul cu 220v cu sperietura de rigoare, până la nemernica aia de priză care îmi scoate mereu peri albi când o schimb. Îmi este frică de curent mai ceva ca de înălțimea care mi se face hău in fața ochilor de câte ori urc pe o creastă de munte golaşă.

Sunt bâtă în orice categorie care necesită finețe în manevrarea mâinilor ce pot fi folosite pe activitate amănunțită, sunt de cascadorii râsului dacă mi se solicită ajutorul pe partea mecanică a unei maşinării cât de simplă ar fi. Aşa că, nu mă bag. Ar râde lumea de mine la cât de neîndemânatic sunt, ba mai mult, m-ar da prietenii ca exemplu de aşa nu.

N-am fost as nici la şcoală, petrecându-mi mai mult timp prin anturajul anilor tineri pe care nu i-am putut separa prea bine în distracție şi învățat. Asta a fost. Trecând anii, am acumulat mai mult, m-am documentat în draci, am citit. Mult am citit. Am vrut.

Aşa şi cu ăştia care, inspirați fiind de un articol sau o poză care le gâdilă orgoliul a cunoaştere, îşi dau imediat cu părerea pe subiect, sau nu, într-un m Continuă lectura „Pune mâna pe carte dacă vrei să-ți dai cu părerea pe rețea!”

Buletinul electronic, agentul 666 şi armata lui de agitatori

national_id-e1442922472764

Zilele astea mi-a lovit privirea tot felul de reacții cu referire strictă la buletinul electronic, nenumărate opinii care mai de care mai atotcunoscatoare cu privire la acel cip care va conține datele posesorului, de la nume prenume, sex, grupa sanguină, codul numeric personal şi numărul de neuroni admis.

Am zis să fiu serios pe acest subiect, dar văd că nu reuşesc. Să mi se ierte ieşirea in decor! Mda, o să şterg treaba cu neuronii.

Cum spuneam. Noul buletin electronic a născut discuții contradictorii între cei pro modernism societatea trebuie dezvoltată şi ceilalți care văd în cardul cu cip multiple acțiuni de spionaj din partea autorităților. Şi nu numai. Cum de cei care vor accepta senini noul buletin nu am ce dezvolta serios, să-mi dau demn cu părerea despre opiniile celor contra. Cu respectul cuvenit, normal.

Lejer am parcurs părerile abținându-mă să nu râd, să nu plâng, să nu mă dau cu capul de pereți, iar să nu plâng, să regret că n-am plecat Continuă lectura „Buletinul electronic, agentul 666 şi armata lui de agitatori”

Ce este o curvă?

curva_01

Barbații au talentul să categorisească, să facă clasamente, să se dea proşti. Nu toți, ci doar în proporție de 100%. Cum ştiu ei toate femininele, de la unghia mică făcută cu ojă, până la ultima fostă buclă îndreptată cu placa! Vaaai! Bărbații ştiu să discute despre femei ca despre maşini, sunt second hand cu tabla căzută, au kilometri mulți rulate pe drumurile româneşti, ba chiar nu le mai primesc ăştia la inspecția periodică.

Doi experți. Uite! O vezi p’aia? Este o curvă, îi şopteste tipul atotcunoscător unui prieten, amândoi fiind fini admiratori ai femeilor suple de vară care în concepția lor toate E curve. De unde stii, bă, şi nu ştiu eu? Ai f…t-o? Sau ai auzit de pe undeva?, întreabă ălalalt sorbind din pai cu nesaț. Amândoi beau berea cu paiul, ce mai, masculi adevărați ai timpurilor moderne în care trăiesc. Nu, nici una, nici cealaltă, îi dădu expertul şef răspunsul final, ci doar am auzit-o susținând pe stradă apartenența ei la academia curvelor, ba chiar având o pancartă de gât pe care scria bolduit ‘sunt curvă’. 

Toți bărbații cunosc cuvântul curvă în amănunt, cuvânt pe Continuă lectura „Ce este o curvă?”

Cea mai solidă prietenie începe din copilărie? Pe facebook 5000 de prieteni, în realitate 100, în viața de zi cu zi 10, când dai de greu 3. Partenerul de viață, Mama și Tata

prietenie-5

Întotdeauna m-am gândit la un prieten ca făcând parte din gândirea mea, din obiceiurile mele, din modul de a vedea viața cu bune și rele. Uneori stau în poziția lotusului meditând și analizând atașamentul reciproc care ar putea fi între două persoane, acesta fiind ca o problemă grea de matematică, cu paranteze incluse întrebându-mă dacă le-am pus unde trebuie, cu radicali dorind să extrag cât mai repede avantajele și dezavantajele relației, cu elemente de geometrie plană și trigonometrie din care sa rezulte dacă prietenia mea cu un respectiv merită menținută pe linia de plutire.

Apoi, mă uit în oglindă dându-mi două palme de oftică. De ce faci asta?, mă întreb oripilat de negrul sentiment de egoism care mi-a dat atunci târcoale. Se merită să pui la îndoială o prietenie doar pentru că partenerul nu ți-a dat satisfacție într-un moment dat pe care tu ți l-ai dorit mai altfel? Nu. Într-adevăr, legătura adevărată între doi, de ce gen ar fi ei, se face în copilărie, când încă nimic din ce are omul rău în el la maturitate nu este crescut, când totul este luat așa simplu cum ne-am dori ca toate să fie în lumea Continuă lectura „Cea mai solidă prietenie începe din copilărie? Pe facebook 5000 de prieteni, în realitate 100, în viața de zi cu zi 10, când dai de greu 3. Partenerul de viață, Mama și Tata”

Nimeni nu ştie să sforăie ca mine

sforait

Mă îngrășasem destul de mult încât să bag niște sforăituri în noapte cu apelativul de sculați-vă somnoroșilor adresat vecinilor de primprejur. Bă, nu glumesc! Ba chiar uneori mă bucura atunci când soția îmi spunea dimineața de noaptea ce tocmai trecuse, noapte în care dădusem ditamai spectacolul artistic pe toate tonalitățile grohăitoare posibile. Totuși problema nu era la aceștia, ci la a mea consoarta care-mi strica de fiecare dată somnul împungându-mă să mă întorc de pe spate, când pe o parte, când pe cealaltă.

Bolboroseam cuvinte nedeslușite în orele zorilor ce-mi lăsa pleoapele să cadă, numai eu știind cam ce aș avea de spus la adresa ei. Cuvinte civilizate, v-ați dat seama! Cum sforăitul naște monștri urâți de băgat sperieții în întuneric, cum horcăitul ridică cearceaful de pe pat și varul de pe pereți nelăsându-i să-și ducă viața liniștită cum le-a fost hărăzită, cum eu mă gândesc întotdeauna la iubirea vieții mele, fiind un băiat salon, i-am cumpărat soției dopuri de urechi.

Din acelea moi din burete care să nu zgârâie timpanul, viu colorate pentru un somn ușor liniștit pe aripile viselor frumoase, dar mai ales in Continuă lectura „Nimeni nu ştie să sforăie ca mine”

Te-ai speriat în noapte

cuplu_in_pat

Am adormit aseară cu spatele la tine nebănuindu-ți respirația pulsând în noapte, rămasă să te uiți la filmul de iubire acceptat dorit de visurile tale, și m-am speriat când ale actorului triste propoziții declarate-n șoapte, te făceau să plângi zguduind tot patul confirmându-mi nopțile reale.

Te-am luat în brate ocrotind durerea ce te cuprinsese uitând că unui actor îi place să se joace, și-am stat la căpătâiul tău cu părul prins în mii de lumini sparte așteptând durerea ca să-ți plece, te-am liniștit cu vorbe adunate din sufletul meu înlănțuite sentimente cuprinse în mii și mii de ace, pierzându-ne în dragostea perfectă când gândurile indecente își doreau să se înece.

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑