Krups-Espresseria-Automatic-EA816B

M-am enervat. Fac urât prin casă, zbier la lună şi la stele, urlu precum câinii comunitari când trec maşinile cu sirene, muşc din florile soției. Ea mă ceartă. Tac mâlc precum Azorel şi mă bag ďin nou pe laptop în căutarea unui espressor de calitate. De aici au ajuns nervii mei să sară ca dobitocii prin creierul gol, să se dea de pereții craniului, să facă tumbe printre emisfere.

Sa intru în subiect. Pe un sait on line românesc espressorul cu pricina costă fix 323 euro redus de la 652 euro. Cum încrederea mea în on line-ul românesc este la cote normale, nimic până acum neafectând relația noastră de iubire, am zis hop şi-o dată stop, cumpăr de aici şi gata. Dar, pentru că oricând exista un dar, cu ajutorul lu’ marțiana Paraschiva să-i dea Dumnezeu sănătate, si cu ajutorul şefului meu care mi-a dat ideea, am intrat pe un sait italian. Prețul espressorului idem şi la fel fără nicio vrăjeală, 280 euro, redus de la 520 euro. Transportul free. Plus o pizza cado. Asta cu pizza e băgată de la mine.

Imediat, cum am spus mai sus, am luat-o în vrie, direct în picaj arzându-mi-se un motor pe partea stângă, ca imediat să rămân într-o rână cu ochii pe pereți. Ai dracu români, bă! Tot s-o ardă pe vrăjeală, tot să păcălească, tot să-i tragă pe ai lui în țeapă. Şi câtă încredere aveam! Puteam să bag mâna în foc pentru acest sait crescut precum Făt Frumos din poveşti, mândru flăcău fu..cios căruia îi place, din păcate, să i-o tragă semenilor lui.

Sunt încă prin magazinele virtuale, parcă din ce în ce mai mult cu tragere de inimă spre cele străineze, mă dor picioarele de atâta umblat, sătul până peste cap de logoreea vânzătoarelor, de amabilitatea lor debordantă, domnu’ vreți pe ăsta sau pe ăsta?, obosit, nemâncat. Când să renunț, pe telefon aud sunetul unei notificări. Deschid plictisit. Era de la saitul românesc. Start la stock busters, reduceri senzaționale, fantastice, nemaivăzute. Ce tupeu!