b720e1ef91a16805611593188248d2e5

Azi a plouat des până-n prânz. Ploaie grețoasă de toamnă, rece, udă, nesuferită, intoxicată cu picături căzute din cer în neştire. Când plouă în felul acesta, şi eu, ca mai toți oamenii cu iubire de vară, devin mohorât pus pe ceartă, să-i înjur neamul oricărei persoane care mi se pare că mă supără. Toți avem ploaia noastră în cap, răzvrătită printre nervi. Important este să n-o dăm în aversă. Trei înjurături n-au omorât pe nimeni. Vorba lu’ cumnatu’. Bă, ăştia nu mai ştiu doar de bălăcăreală, ăşția trec direct la pumni.

Cum ziceam. A plouat într-atât cât să mă iau, cam degeaba, de un tip care, plm, chipurile nu-mi dăduse prioritate, să țip la altul cu degetul scos pe geam, tip care a trecut pe trecerea de pietoni plimbându-se lejer cu ochii-n telefon, să mă iau de o gagică ce a uitat să semnalizeze plecarea de pe loc. Se ruja nevinovată în oglindă. Ho nărăvaşule! Nu te grăbeşte nimeni în drumul către muncă, e prea devreme să o iei razna, chiar Dumnezeul rutier te îndeamnă la calm!, mi-am zis în gând supărat pe mine însumi.

Zis şi făcut. Ajuns în locul unde trebuia să las maşina, oprind-o fix în parcarea legală într-o mare băltoacă, imens ocean al oraşului fără de canalizare, am observat în ultimul moment cum se apropie în viteză o maşină ce urma să mă ude din cap până-n picioare. Am simțit. Jur! Fiindcă la volan era chiar tipa pe care o înjurasem mai devreme la plecarea ei de pe loc, tipa cu rujul pe buze în traficul fără de semnalizare, aia pe care o făcusem cu ou şi oțet din cauza ploii. Pur şi simplu am văzut-o cum vine, fioroasă făptură feminină conducând maşina ei roşie, rânjind de plăcere la gândul pervers de a mă face fleaşcă, aplecată puțin peste volan cu alergat după vânat.

Ce să mai zic! Îmi dăduse cu băltoaca în cap. Tăcut, trist, ud, am zis doar atât. Să-ți fie învățătură de minte! Plouă, plm, ninge, e furtună, disperă dracii la robinet, fii calm în trafic! Cu astea nu e de glumit!