analiza-monitorul-preturilor-in-supermarket-contine-prea-putine-categorii-de-produse-si-lipsesc-fructele-si-legumele-proaspete

Ce faci băi, coa.e? Ce te-ai umflat aşa rău de zici că-ți dă gălbenuşul pe afară? Ce ai mâncat băi, pu.ă, de ai făcut cojile  alea pe tine asemănătoare şuncii de porc? Ar trebui să treci în galantar la cât de gras esti, îl mitraliă cu întrebări o roată de caşcaval pe oul ce stătea greoi în cofrag. Ăsta ce să zică? Pe etichetă scria clar. 0,8 lei. Tot o dădea cotită cu găinile care au depăşit măsura la concentrate, tot încerca să dea vina pe operator care a programat calculatorul pe o rație mai mare de gozuri, tot se uita pe tavanul supermarket-ului fluierând a vinovăție. Oul crescuse la preț precum porcul îngrăşat de politicieni în perioada alegerilor.

Pe intervalul dintre raftul iaurturor şi raftul brânzeturilor, laptele cu 1,5% grăsime îl alerga cu ură pe cel cu 3,5% grăsime. L-a prins într-un colț chiar lângă brânza de burduf speriată de moarte. Cât ți-au dat la preț, mă, cât ți-au dat? De ce numai ție, şi mie nu? Eşti ruda vreunui politician? Te livrează vreunul sus-pus. Spune mă, spune!, țipa nervos şlăbuțul ofticat pe prețul în creştere al laptelui gras. Şi arş o palmă. Spune, când am venit amândoi aici  ca frații, ce mi-ai spus? Spune! Amândoi împreună aşa cum am stabilit de acord, până la moarte mână de mână? Şi arş încă o palmă. Poate i-ar mai dat palme dacă, într-o clipă de mărinimie, un iaurt cu fructe nu intervenea decent, civilizat.

Lasă-l! Nu vezi că este un nenorocit de pesedist? 

La raionul legume era dezmăț. Toată lumea era fericită, toți, de la ultimul păstârnac până la ultima ridiche, de la ultimul fir de pătrunjel până la ultima frunză de leuştean, de la ultima boabă de fasole pâna la ultimul fir de usturoi. Era Untold. Gogoşarul era DJ, roşiile dansau decojite pe cântar într-o nebunie totală, cartofii trăgeau la măsea o votcă pe care o răpiseră pe neve de la raionul băuturi. Astea erau amărâte în acciza lor încă stabilă. Două verze euforice se dezbrăcau melodios de frunze pe muzica dementă. În jurul lor, lihniți de pofte, vreo zece morcovi aşteptau nudul verde total. Cepele plângeau de fericire aşteptând noua etichetă cu prețul mărit. Imens, fantastic, senzațional!

La intrare în supermarket o babă plângea, întrebând cerul. De ce nenorociții au crescut prețurile? De ce i-am votat? De ceeeeee?