Căutare

optimistul.com

Seriozitatea este refugiul omului cu o inteligenţă mediocră – Horatiu Malaele

Autor

optimistul.com

Mi-am tras vopsea pe sprâncene. E cool

barbatipensati

Mă frământă de ceva timp firele de păr din sprâncenele mele, sprâncene care au căzut una câte una în bătălia mea cu anii plus. De aceea, cunoscând arta războiului de prin revistele de specialitate (sic), m-am aprovizionat cu armament de luptă, ultima generație de fițe în dotare. Degeaba am achiziționat fard special, a se tine cont, cu lansatoare de rachete bine trase la țintă cu pensula aceea finuță, degeaba m-am prefăcut că dușmanul este mai tolerant cu și dă-i și luptă, și dă-i război, degeaba. Cu tot arsenalul meu armament greu în dotare, sprâncenele mele, mai mult lipsă decât blonde, continuau să înainteze pe terenul pustiit de mine în fuga lăsată de vârstă în urmă.

Ca într-o dimineață ploioasă de Martie, alaltăieri mai precis, să mă hotărăsc în a apela la ultima soluție viabilă, de a opri dușmanul meu de clasă, Continuă lectura „Mi-am tras vopsea pe sprâncene. E cool”

De ce au politicienii nasul mare?

liar1

Măi, dacă te uiți la fața lor gușată vizibil afectată de mesele îndestulate, care mai de care mai obeze ținute seară de seară prin localuri de fițe, așa cum le stă bine unor aleși de seamă ai acestei țări, și le privești ochii galeși obosiți de grijile apăsătoare emise de DNA ca niște unde metalice pe frecvența anticorupției, mai că-ți vine să crezi că politicienii n-au nasul mare, nici coroiat, nici cârn și nici băgat în niște rahaturi mai mari decât organul lor olfactiv.

Situația este delicată atunci când un cameraman mai insistent îi filmează din profil. El poate uita de ultima directivă a CNA-ului, aia care ordona clar răspicat cu amenințare de amendă barosană luată pe viață, ca niciunui politician să nu i se filmeze chipul din profil, asta pentru a nu i se arăta pe televizor adevărata-i față.

Este interzis de asemenea să nu se filmeze nici nasul l Continuă lectura „De ce au politicienii nasul mare?”

O vacanță de Paște prin agenția Patriarhiei? Aleluia! Oriunde să fie

zbor-avion-frica-riscuri

Vreau să plec de Paște-n lume printre locuri spirituale,

Ca să rog divinitatea să-mi ofere sănătate și haleală,

Nu sunt ipocrit chiar ș-acasă tot pe d-alea animale,

Bag la burtă verzi uscate printre grăsimi tăvăleală.

 

Un agent cu barbă sură ghid i se spunea pe timpuri,

Doamne ajută întâmpinare la intrarea-n agenție,

Vrei să mergi cu Tăticuțu sensibile curate drumuri?

Îmi oferă largi pliante Turcia loc plin de ortodoxie.

 

Drag părinte, i-am șoptit, pe la Dubai nu e sfânt?

Poate ai ceva o săptămână prin India sau Pakistan,

Tu de Paște n-ai soluții ca să-mi oferi un simțământ?

Hai, trimite-mă cu avion oriunde unde ai zbor haitian.

 

Dă-mă-n post

Dietă-și-sfaturi-pentru-bărbaţii-care-nu-au-timp-de-gătit

Dă-mă-n post. Mi-ar fi plăcut ca să mănânc de toate,

Sunt un ciumpalac bătrân ce am început-o pe salate,

A venit timpul în viață printre ale mele zeci păcate,

Prin abținere de la mâncare patimile multe îndurate.

 

Dă-mă-n post. Am fost un păcătos cu înjurături variate,

Răutate gratuită completată de vorbe spuse pe la spate,

Dușmănoase cuvintele mele Continuă lectura „Dă-mă-n post”

Cratița ca obiect de studiu în viața bărbaților

vase-de-parastas-oale-cani-tigai-vase-de-lut-ceaun-aprozar-gastronomie-supermarket-livella-oradea-magazin-alimentar-nealimentar

Am fost aseară prin magazinul nostru universal pentru a cumpăra una alta de-ale gurii, mai pentru dietă omenească care nu-mi lasă de ceva timp foamea să se domolească deloc. După ce am pus în căruț toate ierburile neplăcute apetitului meu de gurmand, vai capul meu de amărât ce sunt!, mi-am zis să dau câteva ture de admirat toate produsele care îmi făceau cu ochiul pe rafturi. Clipeau așa, vă uitați la mine să vă arăt? În fine!

Deoarece zilele astea sunt masterchef-ul meu în decupat salata verde bogată în vitamine, în creionat ceapa proaspătă firicele, firicele, în pirogravat noi culesele roșii de pe câmpurile grecești, m-am oprit invariabil la raionul ibrice, cratițe și oale. Să aibă bucătarul din mine de admirat.

Și cum stăteam eu așaaa, cu mâna dreaptă la bărbie a curiozitate și cu aia stângă cântărind admirativ o ditamai cratița, pac, lângă mine o tipă cam între două vârste, care, fără niciun avertisment în prealabil, a pus în căruț, pentru cumpărare Continuă lectura „Cratița ca obiect de studiu în viața bărbaților”

La bibliotecă ca la cafenea

1200x1200_carti

În fuga telecomenzii, bine mânuită așa cum îi stă bine unui bărbat serios, undele ei căutând emisiuni sportive cu importanță familiară, m-am oprit pentru câteva minute pe satira și umorul oferite-n reluare, strâmbături bașca urlete în prime time, alea ale lui Bendeac ceva cu puii mei, ai tăi și ai altora ce se uită la umoristică. Era tocmai faza în care doi cocalari și o pipiță erau îndemnați de o altă tipă mai normală să intre într-o librărie de cărți. Ca imediat, simandicoasa cu tocuri de cinșpe și cu mers de divă să leșine instantaneu de la aerul îmbibat de culturalism aflat printre mii de cărți, iar cei doi fini cunoscători ai activităților dâmbovițene de cea mai joasa speță să se lovească căzuți în cur de zidul imaginar ce despărțea ofensiv niveluri de inteligență.

Faza asta mi-a adus aminte brusc de o întâmplare petrecută la biblioteca orașului, instituție de cultură pe care o frecventez săptămânal de cititor asiduu ce sunt, patru, cinci cărți fiind terminate de mine scoarță pe scoarță cât aș clipi din ochi. Și clipesc des, dă-mă naibii! De fapt, vin la bibliotecă cu a mea soție, care, în Continuă lectura „La bibliotecă ca la cafenea”

Cum se mențin oamenii tineri? Mi-a spus o vrabiuță în dimineața asta

descc483rcare

Mă plimbam acum câteva ore prin parc, dimineață fiind în zorii soarelui răsare, doar eu dornic de a-mi încărca bateriile deja mirosind a încinse de viață. Nu sunt duracell, din fericire. Îmi târâiam pașii, eu și încă doi pensionari ce discutau aprins pe tema șefului la cuțite, eu și măturătorii ce dădeau repetitiv mătura pe asfaltul ud. Ce poți să observi într-un parc în care doar pescărușii țipă zburând în cercuri deasupra apei în căutare de hrană? Ce poți să admiri dimineața pe alei, când doar foșnetul pomilor și bucuria florilor te înconjoară?

Ai tendința de a deveni sentimental. Normal. Nu tu un privit de fund mămică tânără cu dotare, nu tu câteva eleve majore, a se ține cont, care să chiulească de la ore, nimic de genul care să ma scoată din contemplarea primăverii. Asa că, în lipsă de altceva, privindu-i pe cei doi bătrânei pe care îi cunoșteam de altfel, mi-a sărit Continuă lectura „Cum se mențin oamenii tineri? Mi-a spus o vrabiuță în dimineața asta”

Când o femeie spune nu vreau, nu vreau rămâne

pocaitiva2

Ah, ce părere ți-ai făcut tu, băiatule ce crezi, că eu, tipa cumințică, imediat am să-ți cedez, este chiar adevărat că de sex tu debordezi, da, simt pe undeva pe jos că mă și intimidezi.

Sunt o fată cu bun simț, nu chiar o fată mare, dar știu foarte bine cum se stă în apărare, trei fundași centrali și încă doi pe bandă, iar la mijloc doi închizători ce așteaptă a mea comandă.

Te rog să-ți scoți și limba eu abia de mai respir, cum se poate Continuă lectura „Când o femeie spune nu vreau, nu vreau rămâne”

De ziua fericirii ar trebui să fiu fericit cu ce am. Nu vreau mai mult.

happiness

Azi este ziua fericirii. Degeaba. N-am bani îndeajuns să trăiesc precum Alain Delon, gagicarul anilor ’60, după care femeile oftau ca după o sută de metri garduri prin patul lui, n-am yacht-ul lui Abramovici, balșoi miliardar, să mă lăfăi cu gagici trăite-n puf de pinguin siberian, n-am mașinile lui Țiriac, comunist pervers, care să atragă tinerețea feminină dornică de o mustață întoarsă vârtos între picioarele lor fine, n-am bani nici să trec Avenida Paulista din São Paulo, dar să mai fiu și fericit.

Apoi, aș fi vrut să fiu fericit când m-aș fi lăfăit într-un palat de cleștar care să arate bunăstarea mea lumii întregi, cu valeți, cu dame, cu popi careu, cu un as de treflă care să-mi cadă la ceas de seară, cu mobilă din aur masiv care să strălucească a splendoare în pasiunea mea pentru bogăție, cu bufoni luați de prin politica Continuă lectura „De ziua fericirii ar trebui să fiu fericit cu ce am. Nu vreau mai mult.”

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑