Căutare

optimistul.com

Seriozitatea este refugiul omului cu o inteligenţă mediocră – Horatiu Malaele

Categorie

România mea

Prezentul contează

angelo-prezentul-conteaza-sticker-cd-gratuit-89

Când neșansa îți cade cu presiune pe cap, ghinionul înverșunat când te apucă strâns răsucindu-te ca pe un titirez, când necuprinsul speranțelor deșarte te va încătușa întotdeauna, când culorile ți se par toate în nuanțele de negru neretușate de ani, chiar atunci, mai hotărât ca niciodată, strângi din dinți hotărându-te a te ridica de unde te afundasei voit, indiferent înconjurat de tristeți, nepăsător al mâhnirilor susținător.

Când relele te împresoară lipindu-te forțat cu spatele la peretele negru al disperării, când mergi lin pe nisipuri mișcătoare purtat de respirația greoaie a deznădejdii, chiar atunci, mai decis ca niciodată, șansa îți surâde cu gura până la urechi, coatele încep să ți se miște mecanic cu motorul turat la maxim ridicându-te din genunchi cu capul sus răcnind văzduhul.

Vreau sa lupt.

Și te iei la trânta cu viața corp la corp, frumoasă Continuă lectura „Prezentul contează”

Dragostea trece prin burtică

646x404 (1)

Dragostea întotdeauna are gustul de sarmale,

Când iubeşti cu pasiunea rămân cratițele goale,

Un sărut şi-o mângâiere şase mici o tocăniță,

Musacaua şi cu varza toate cer sa-i dai guriță.

O porție cu ardei umpluți şi una de musaca,

Vă îndemnă pe amândoi să-nțelegeți dragostea.

 

Femeilor, v-ați tra-la-la-la!

Picture_20170523_205322367Jur c-ați luat-o razna! Aveți cuvântul meu de falsă onoare referitor la modul vostru accentuat de a vă machia, omorâți-mă strangulat de exagerarea fardului pe care îl puteți savura privindu-vă în poze, luați-mă la palme printre creioane colorate, picturi rupestre, gene false, sprâncene diabolic desenate, printre alte sute de moduri de a vă boncăi. Cică machiaj profesional. Ne-am dat dracu! Pot să mă exprim liber?

Ați ajuns în așa de emancipate în arta zugrăvelii feței, încât ați depășit limita dintre a vă recunoște bărbatul din poze și nepăsarea lui privindu-vă cum arătați a la ultima gheișă autohtonă. Make-up profesional artistul ăla v-a luat mințile cu totul și vi le-a pus în gletul pe care vi-l dă cu bidineaua pe față, v-a făcut vrăji plus ceva incantații colorate pe care vi le-a atașat de obraji cu pămătuful, v-a anesteziat dorințele Continuă lectura „Femeilor, v-ați tra-la-la-la!”

Festivalul scoicilor by Cătălin Scărlătescu

scoici-2

Dovada că brandul bate calitatea produsului este și deja cunoscutul Festival al Scoicilor, festival marca Cătălin Scărlătescu cu a lui trupă formată din foști participanți la șoul de la televizor. Am fost la ambele ediții ale „bâlciului” gastronomic, denumit pompos după cum am zis mai sus puțin, impresia generală fiind aceea, după ce mi-am pus burta la cale sătul fiind, că mai sunt multe îmbunătățiri de adus pentru mulțumirea unui cârcotaș ca mine. Așa este omul. Când se satură, începe să caute defecte. Mai ales, după ce am lins o porție enormă de midii cu legume și cu un sos picant de m-a băgat în boală, la propriu, ca medicament solicitându-se imediat două beri pentru stingerea incendiului traheic.

La scârbe cu nemulțumiții. În fine. Porția de scoici, indiferent de unde o alegeai, 20 lei, mult tătuțu, mult, anul trecut era mai ieftin, 10 lei, semn că brandul a luat-o la trap înaintea lăcomiei dorinței de extra beneficiu. Citisem declarația lui Scărlătescu referitoare la cele 30 de feluri în a găti scoicile pe care lumea le va găsi în tigăi. Continuă lectura „Festivalul scoicilor by Cătălin Scărlătescu”

Lacrimile sincere ale femeii

61338095

Văzând-o aseară la știri pe Aurelia Brădeanu, componenta echipei de handbal CSM București, căreia i se vărsau lacrimile pe obraji la întrebarea reporterului despre, când retragerea din sportul care i-a adus atâtea satisfacții?, am avut un oftat prelung susținut de un sentiment de compasiune până-n străfundurile sufletului meu.

Am observat ceva, și acum o dau subit pe adâncă franchețe. Nu lacrimile în sine mi-au emoționat simțămintele de om. Nu ele mi-au destabilizat procesul afectiv ce se afla la suprafața pielii mele, de-a putut fi atât de repede îmbrățișat de necuprinsul regret ce îi curgea în șiroaie pe obraji. Nu. Datorită sincerității rictusului ce îi străbătea chipul frumos de Continuă lectura „Lacrimile sincere ale femeii”

Bate vânt de rujeolă printre minți de idioți

vaccinare_41294800

400 noi cazuri de rujeolă în ultima săptămână nu sperie pe nimeni. Încă. Nici n-ar trebui, ce mama dracu! Bă! A venit atomica peste noi? A murit suta de mii? Sunt oraşe în carantină? S-a îmbolnăvit copilul unui mahăr? Nici gând. Atunci? În timpurile noastre moderne în care prostia este ridicată la rang de artă şi informația din gură în gură bate cercetarea zecilor de ani, Rujeola a devenit vedeta, ea jucând nestingherită într-un film inspirat din viața reală în care acțiunile de groază şi comedie neagră se îmbină perfect sub ochii pasivi îngăduitori ai părinților creduli. Sunt băiat bun.

De fapt şi cinstit vorbind, Rujeola a pornit in viață din cotlonul unui sat românesc. De acolo, da! Nu de la Bollywood? Se spune de mama bețivă si tatăl asemenea ce au vândut-o pe nimica toată unei vegane celebre. Bine c-am scăpat de Ea, şi-au zis într-un glas, sorbind hulpav dintr-un pet de bere, nebăgând de seamă că nenorocita de Rujeolă se împuiase ca dracii aia mari după soba din odaie.

Apoi, tipa aia ciudată care trăieşte visul senin al unei nopți de vară, aşa le zice nebunilor mai pe ocolit Continuă lectura „Bate vânt de rujeolă printre minți de idioți”

Catedrala mea

image-2010-02-10-6899357-70-catedrala-mantuirii-neamului-macheta

Necesitatea liturgică

Uitându-mă la două fufe cum baticul le stătea cam ortodox,

Într-o poză credincioasă scoasă de o muză pastorală,

Cum din banii publici dați capturând zâmbetul misterios,

M-am hotărât şi eu deodată să strâng bani de catedrală.

 

Cunoscând prin nişte surse cum pot manipula hoția,

Cum pot înălța legal cruci şi turnuri ridicate-n verticală,

Am s-adun cărămidă-n cărămidă strig trăiască ortodoxia,

Ca să nu fie dărâmată am să o ridic între un spital şi-o şcoală.

Unde-i plictiseala în cuplu? Cuțu, cuțu!

646x404-2

Multe cupluri care au probleme de comunicare, o zice expertul din mine care s-a școlit la universități celebre în domeniul liberului schimb de informații între parteneri, se plâng că între ei a apărut plictiseala. Cum, n-o știi? Este urâta aia sclifosită care îți face curul paravan între tine și partener, circăreasa aia care te pune să strâmbi din bot la orice zice colegul de viață, este cutra aia nemernică ce nu crede în diversitatea vieții în doi și nici în varianta petrecerii timpului în familie.

Despre plictiseala în cuplu cu ale ei efecte negative s-au scris râuri de lacrimi și bugete întregi de sentimente, despre alternative în vindecarea flagelului s-au turnat tone de ciment în alinarea celor cuprinși de epidemia aceasta ce face încă ravagii printre suflete chinuite, în legătură cu războiul dintre generozitatea în cuplu și indiferența ambilor și-au dat cu părerea specialiști care mai de care mai dotați în sfaturi știute sau trecute de ei prin viață, dar, din păcate, aceasta încă este prezentă hălăduind nestingherită printre noi.

Este invizibilă, mai încercând și eu din când în când să Continuă lectura „Unde-i plictiseala în cuplu? Cuțu, cuțu!”

Femeia este elixir

osho

Câți dintre noi nu ne-am dorit veșnicia supremă și câți dintre bărbați n-au băut acea băutură, elixirul nemuririi pe numele ei străvechi, cu proprietăți miraculoase pe care o căutau, în Evul Mediu, alchimiștii pentru a obține viață veșnică? Câți dintre noi ăștia prezenții nu am dat pe gât, sperând la eternitatea fericirii, zeci de pahare cu soluții având proprietăți terapeutice, reprezentând un amalgam de siropuri, uleiuri volatile și alcool? Mai ales alcool. Supremul elixir este femeia? Greu de spus!

Am citit de bărbați care beau din elixirul așa cu nesaț sperând, cum am zis mai sus, la curățarea sufletului și la imortalitatea lui. Să fie la ei acolo! Am auzit de masculi feroce care au fost doborâți la pământ de câteva pahare de femeie revărsate pe gât cu lăcomie, parcă li se termina porția pe pământ asa de avid tăbărâseră asupra ei, dar care, au fost otrăviți rămânând așa cum i-a prins moartea în momentul gâlgâirii. Cu gura căscată și ochii ficși în soare.

Mi-au ajuns la ureche fapte greu de crezut, în care barosani Continuă lectura „Femeia este elixir”

Blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑